Fixez țina și dau ușor drumul săgeți, infiganduse in mijlocul tintei. Zâmbesc și mai iau o sageata din suport. Când eram pregătită sa ii dau drumul, din spatele meu se aud pași, așa ca ma întorc fixând arcul spre persoana respectiva. Oftez indignata și arunc sageata înapoi in suport împreuna cu arcul. Rosé-Nu te bucuri sa ma vezi? întreabă zâmbitoare. -Ai vrea tu asta. ma întorc și ma uit la ea. Ce vrei? Rosé-Chiar nimic. da din umeri și se apropie de mine. -Bine. Pa. spun și plec de lângă ea. Rosé-NU AI SUFLET! tipa din spatele meu atunci când ma îndepărteze destul de mult de ea. Ma opresc in loc, încă fiind cu spatele la ea. -BINE CA TU AI! ii întorc vorba, iar de data asta plec fără a o mai asculta. O aud cum tipa după mine, dar nu am vrut sa ii mai dau importantă cuvintelor ei care doar ma tulburau sau enerva. Nu prea aveam ceva important de făcut azi prin palat așa ca decid sa ma duc sa ajut personalul bucătăriei. Nu era prima oară când făceam asta și chiar nu ma deranja acest lucru. Imediat ce ajung in fata bucatarie, bag capul pe usa și ma uit in toate părțile și zâmbesc. -Amna nu este aici, nu-i așa? întreb in timp ce iau un sort din sertar și mi-l pun. ...-Oh, domnișoara Yoohyeon, ce surpriza plăcută. spune zâmbind una dintre bucătărese. Doamna Amna tocmai ce a plecat, dar a zis ca se va întoarce peste 2-3 ore. -Asta este un lucru chiar bun. spun bătând din palme. Am ceva timp la dispoziție sa va ajut fără a fi "data afara" de aici. ...-Domnișoara Yoohyeon, doar știți ca nu este nevoie de ajutor in bucatarie. Ne descurcam și singuri. spune ținând un carnetel in mâna și evitandu-mi privirea. Ignor ceea ce a spus si ma uit atent la carnețelul din mâna ei și îl iau pur și simplu. -Sa vedem ce e aici. spun și îmi trec privirea peste acele notițe. ...-Sunt aceleași preparate pe care le comandați cel mai des. -Asta e bine. Deci, sandubu jjigae Seungwoo, jjajangmyeon Sejun și Heochan, hobakjuk Hanse, uneori nu îl înțeleg pe băiatul asta. spun zâmbind. Tteokbokki eu și Subin, bulgogi Seungsik și Byungchan. clipesc de câteva ori nedumerită când văd un nou tip de mâncare trecut pe acea lipsită. Samgyetang?! zic uimita și ma uit la femeia din fata mea. ...-Oh, am uitat sa mentionez. Domnița Rosé a spus ca vrea sa mănânce asta diseară. Oftez și ii dau înapoi carnețelul. -Zic sa ne apucam de treaba. zic și zâmbesc, iar in scurt timp ma apuc sa pregătesc mâncarea. Chiar dacă aveam oameni care sa pregătească masa sau sa aive grija de palat, nu mi-a plăcut niciodată gândul ca ei fac treaba pentru noi din plăcere. Știam sa gătesc și asta destul de bine. Când eram aproape de final, simnt cum doua brațe puternice se încolăcea pe talia mea, iar un lupt lucrat este lipit de spatele meu. Subin-Tot nu te potolește după incidentul de data trecută? întreabă chicotind. -Nu chiar. Dar partea buna e ca Amna nu e aici nu are cum sa ma dea afara. spun in timp ce adaug ultimele condimente. Subin-Mereu ești încăpățânată. -Știu. De aceea ma iubești. îmi întorc capul și ii plasez repede un sărut mic pe obraz. ...-Domnule Subin, va rog sa o luați de aici. Ne face plăcere sa va avem prin preajma, dar asta este treaba noastră. -Dar aproape am... Nu reușesc sa termin ceea ce aveam de spus pentru ca sunt luată pe sus stil mireasa. Îmi pun mâinile după gâtul sau pentru a avea mai multă stabilitate. Subin-Mesaj receptionat. spune zâmbind și uitându-se in ochii mei. -Ești rău. spun și fac o fata trista. Ma ignora și ieșim din bucatarie, eu încă fiind in brațele sale. -Acum poți sa ma lași jos. Subin-Momentan nu. spune privind in fata. -Ya. Jung lasă-mă jos. Subin-Nu vreau, Kim. spune încă mergând pe coridorul lung care duce spre parter. I-am putut vedea pe Byungchan și Sejun vorbind, iar asta mi-a dat o speranța ca voi fi ajutata. -Byungchan, Sejun, cineva sa ma ajute. spun atunci când trecem pe lângă ei. Sejun-Nu e treaba noastră sa ne amestecam in treburi de cuplu. spune zâmbind in colțul gurii și dând din umeri. -Wow mersi de ajutor. strig spre ei ironica. In cele din urma, decide sa ma lase jos atunci când ajungem afara. -M-ai luat pe sus și adus afara doar ca sa ingeram de frig? întreb și îmi pun mâinile pe solduri. Subin-Zic sa te uiți mai bine. spune privind cerul. Îmi ridic privirea și ma uit spre cerul acum de o culoare albastru închis. Zâmbesc slab când văd acei micuți fulgi de zăpada care cădeau pe pământ. -Ninge. zic slab și întind mâna in aer. Subin-Mai ții minte ce s-a întâmplat acum ceva timp intr-o zi de genul. -Acum mulți ani, când prima zăpada a apărut, am avut curajul sa îți mărturisesc ceea ce simnt.