Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
Vântul primăverii adia ușor împrăștiind in aer mirosul florilor de cires și petalele acestora. Soarele strălucește pe cerul senin și încălzea încet pământul. O floare de cires se desprinde de pe crenguța ei și ajunge pe cartea mea. Zâmbesc și ma uit la ea. Îmi rezem capul de trunchiul cireșului si ma uit spre palat. De ceva timp zona era prea liniștita. Nu urgente, nu antrenamente, absolut nimic. Intr-o oarecare măsura ma bucur pentru acest lucru, dar uneori e și plictisitor. Au trecut 5 ani de când totul a redevenit la normal. 5 ani in care toți ne-am bucurat de libertate și ne-am distrat. Subin-Eram sigur ca aici te voi găsii. spune și se aseaza lângă mine pe iarba. Îmi asez capul pe umărul lui și îl iau de mâna. -Deci sa înțeleg ca nu m-ai căutat chiar atât de mult. chicotesc. Subin-Cum de încă vii aici? întreabă și ma săruta pe frunte. -Îmi place locul asta. Cum merg pregătirile? Subin-Destul de bine. Va fi o nunta chiar frumoasa. Ai emoții? întreabă și ma strânge in brațe. -Cât de cât. 6 nunți in aceasi zi e ceva pana la urma. spun și rad. Subin-7 nunți defapt. -Cum adică 7?! întreb și îmi ridic capul, acum privindu-l in ochi. Subin-Seungwoo a spus ca vrea sa refacă nunta. -Wow. Și mie nu mi-au spus nimic. dau din umeri și îmi mut privirea. Nu ma așteptam la asta. Hanse-Parca trebuia sa o cauți și sa o aduci, nu sa stai de vorba cu ea. spune și se întinde pe jos și își inchide ochii. Toată ajitatia asta îmi da dureri de cap. Jiu-Și mie la fel. își aseaza capul pe pieptul lui Hanse și oftează. Vreau doar sa dorm puțin. -Deci sa înțeleg ca și voi 2 v-ați saturat de toate pregătirile. spun și chicotesc. Byungchan-Nu doar ei. Îmi întorc capul spre el și văd ca și restul erau cu el. Sejun-Se pare ca toți fugim de asta. -Așa se pare. Apropo... fac o mică pauza și îmi mut privirea spre părinții mei. YA. Voi 2 când aveați de gând sa îmi spune-ți și mie? ii întreb și gesticulez in aer. Handong-Posibil nu prea curând și cel mai probabil ai fi aflat in acea zi. spune și da din umeri. -Sunteți rai. spun și ma strâmb. Seungsik-Nu îți iei absolut de loc in serios rolul de prințesa, soro. spune zâmbind și accentuând cuvântul "soro". -Am zis eu vreodată ca o sa i-au acest rol in serios, frate?! spun clipind și de asemenea anticipând cuvântul "frate". Dami-Ma sperie când vorbește așa. Ma uitam la ei cum rad și cum vorbesc diferite subiecte. Zâmbesc și îmi asez din nou capul pe umărul lui Subin. Chiar dacă au trecut atâția ani de când suntem in viața, se pare ca am rămas cu toții la fel de copilăroși și nu cred ca acest lucru se va schimba prea curând. Viața noastră este făcută pentru a relua din nou și din nou vremurile pe care le-am pierdut sau de care ne este dor. In toți anii am realizat un lucru... Acela ca iubirea pe care ne-o purtam unul celuilalt ne face mai puternici și ne ajuta atunci când avem nevoie. Nu pot sa descriu in cuvinte iubirea și cât de mult le iubesc pe persoanele care mi-au fost alături toată viața și care m-au ajutat mereu. In sfârșit pot spune ca am o familie pentru care as putea chiar ucide pe cineva doar ca ei sa fie bine. Subin-La ce te gândești? îmi șoptește și începe sa îmi mângâie parul. -La noi. spun simplu și ma uit in ochii lui. Te iubesc. Fără a mai aștepta sa spună ceva, îmi lipesc buzele de ale sale. Subin-Și eu te iubesc. spune atunci când se desprinde din sarut și își lipește fruntea de a mea.
