1. Perspectiva lui Vlad.
*Aş fi preferat ca ea să uite, să treacă cu vederea peste această mică greşeală. Să îmi permită să o iubesc în continuare. Dar nu, a fost greşeala mea, am înşelat-o pe cea mai bună prietenă a mea, pe iubita mea, sora mea. O iubesc pe Rebeca atât de tare încât nu există nici un preţ pentru care eu aş putea să o uit. Nimic. E viaţa mea. De mici am fost unul lângă altul, şi abia acum 2 ani ne-am dat seama că ne iubim. Sau mă rog, eu unul cel puţin. Aş fi vrut să fug cu ea, să nu mai fim distraşi sau influenţaţi de alte guri rele. Lumea vorbeşte, şi aşa s-a întâmplat şi acum. A uitat că o ador, că ea e viaţa mea şi că eu sunt cel care o iubeşte cel mai mult pe lumea asta. A ezitat, şi a lăsat o greşeală a nestăpânirii mele de ordine masculină să ne despartă. Am fost un idiot. Dar nu voi lăsa o problemă de ordin minor să ne despartă. O voi convinge că am nevoie de ea, şi ea de mine. *
