Danneel Snape nu are de ales.
Singura ei opțiune e să meargă înainte, să urmeze pașii unchiului său.
Să salveze lumea vrăjitorilor.
Și sa distrugă pe oricine ii stă în cale.
Jumătate Snape, jumătate Lestrange dacă Danneel credea ca viata ei a fost c...
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
•
-Oh, haide Snape! Țipă Scorpius din depărtare în timp ce ea se stabiliza pe matură. Poți mai mult decât atât!
Danny doar își încleștă dinții și plonjă să recupereze mingea. Era cam a 10-a lor sesiune de antrenament iar ea încă nu era nici pe departe un oponent bun pentru el.
Dar nu ăsta era scopul până la urmă, nu-i așa? Totuși era cea mai apropiată comparație pe care o aveau și trebuia să lucreze cu ce are. Rose era bătaci, deci azi Scorpius alese să joace 1 vs 1, amândoi bătaci.
Asta nu decurse precum se așteptase.
Fusese aproape de a cădea de pe mătură o dată și era acoperita de vânătăi pe tot corpul de la forța loviturilor lui, dar încă se ținea în aer.
Reușise să-l atingă abia de 2 ori în ultima jumătate de oră.
-Dă-mi-o mie! Ordonă el. Joci în defensivă acum. Păstrează bâta. Gata?
Aprobă din cap și își flexă degetele pe mânerul bâtei.
-Protejează-te! Ridică el vocea din nou în timp ce ea se învârti în aer.
-Bine! Urlă înapoi și lovi cu toată forță ei bulgărul care venea înspre ea și îl trimise direct în pieptul lui Scorpius..
Putea să fie o mișcare atât de bună... O lovitură atât de perfectă...
Dacă bâta ei nu ar fi urmat cursul mingii.
Fuck.
Începuse să coboare pentru a-și recupera "arma" dar Scor lansă un bulgăr în direcția ei, pe care de-abia îl feri.
-Hei! Se întoarse cu o privire furioasă către blond dar el doar îi returnă expresia.
-Jocul nu se termină până când rămâne doar un jucator în aer! Ferește! Trimise un alt bulgăr, apoi încă unul.
Îi evită cu ușurință.
Fără o bâtă pe care să o țină în mână job-ul îi devenise mult mai ușor precum tot ce trebuia să facă era să se țină în aer.
Cam o duzină de bulgări mai târziu, ajunse la un punct în care se opri plutind în centrul terenului. Nu-l mai vedea pe Scorpius.
-Scor? Întrebă, cu vocea aspră din cauza vântului și a deshidratării. Aaaah!! Nu apucă să facă nimic decât să țipe când mătura îi fusese lovită de un bulgăr de sub ea.
Se rostogolise pe spate câțiva metri dar încă ținându-se de coada măturii ca de draga viață, când Scorpius ajunse în dreptul ei și o ajută să coboare la pământ sprijinind-o pe matura lui.
