Please, don't hurt me

Capitolul 5 - O gogoșică roșie - Jimin

     Mă trezesc cu o durere infernală de cap. Ce zi e azi? Oare am întârziat la școală? Jungkook încă nu ma sunat așa că presupun că ori a uitat ori e weekend. Îmi i-au telefonul de pe noptieră. E trecut de zece jumătate și e miercuri? Să-mi trag una! Sar ca ars din pat uitând de durerea de cap pe care o am.

    Îmi i-au un tricou din dulap si o pereche de blugi de pe scaunul cu haine. Mă spăl rapid pe față și dintit. Incerc sa caut niste adidași cât de cât curați, cum de am uitat să ii spăl? I-au geaca din cuier pe care o pun pe mine și ies grăbit din casă.

  Ce frig e! E cam înnorat. Ziua pare să înceapă prost de dimineață. E una din zilele alea oribile in care mi se pare ca toti au ceva cu mine, o sa am ghinion in orice o sa fac si probabil o sa vin acasa cu adidasi uzi.

    Când ajung în dreptul casei lui Kook, îl dau un mesaj scurt spunându-i sa iasa afara.

     - Hei! Ești cam matinal azi, ești ok? A ieșit mai repede decât m-aș fi așteptat.

    - Da...

    - Avem ore abia după doisprezece. Vrei să mergem undeva anume sau vrei să stăm la mine până atunci?

    - E o cafenea drăguță lângă școală.

    - Serios? Cum de nu am observat-o până acum?

    - Simplu, tu nu bei cafea!

    - De ce să beau cafea când ciocolata caldă e mult mai bună?! Spune el etalandu-si boticul adorabil de iepuraș.

    Caut cu privirea o masa liberă. Din neatenție cineva își varsă cafea extrem de fierbinte pe mine.

    - Auci! E fierbinte! Spun eu indignat.

   - Uită-te dracu pe unde mergi!

    Abia acum realizez cine și-a vărsat băutură pe mine. Căpitanul echipei de basket de la noi din liceu, nimeni altul decât Min Yoongi. Care părea mai țâfnos decât de obicei. Îi urăsc comportamentul și atitudinea e exact genul ala de persoană care sunt vinovați și totuși nu vor recunoaște niciodată și vor da vina pe tine oricum indiferent de circumstanțe.

   - Tu ai intrat în mine!

   - Crede-mă pe cuvânt dacă intrăm  în tine țipai suficient de tare încât  să se audă și în afara cafenelei până acum.

    De la o ceașcă de cafea să țip așa de tare? Cine batman se crede și ăsta? Doar nu s-a referit la o..o...nu, nu, nu!

    - Te-ai înroșit! Râde Kook de mine.

    - Era fierbinte cafeaua. Mă apăr eu fără folos.

    Și dacă aveam dreptate, ar fi râs de mine aiurea. De ce m-aș fi înroșit de la cea mai nereușită gluma deocheată pe care am auzit-o azi. Probabil mi s-a părut nepotrivită contextului, iar fața mea a reacționat foarte repede se pare.

    - Mai ai chef de ciocolată caldă?

    - Mi-am comandat-o în timp ce tu te gândeai la tipul de mai devreme.

    - Nu mă gândeam la el!

   Încerc să țin pasul cu Jungkook care a luat-o înainte. Cum poate avea atâta energie de dimineață?

    O să mi-o plătească pentru faptul că l-am urmărit mai mult de trei stați. Era să calc pe coadă o pisică, am fost înjurat de o babă, era cât pe ce să fiu călcat pe trecerea de pietoni că am traversat neregulamentar doar ca să îl  ajung din urmă. Și ce am primit ca mulțumire? Jumătate de prăjitură, doar pentru că mă strâmbam excesiv la el.

    Mi-am mâncat jumătatea de prăjitură în drumul spre clasă care a fost liniștit. Jungkook nu a mai spus nimic părea prins cu ale lui. Am încercat să evit o conversație pentru că oricum nu aș fi reușit să o duc la bun sfârșit.

    Îmi așez caietul și pixul pe care le-am împrumutat de la Jungkook pe bancă. Cât de aerian am fost de am venit atât de nepregătit?

    - Bună, frumosule!

    - Bună, oricine ai fi!

    - Mă cheamă Hoseok și îmi placi mult. Fizicul tău e bombă și am face o pereche trăznet. Spune acesta privindu-mă fără nicio jenă. Măcar dacă aș fi arătat mai bine, nu pătat de cafea.

    - Nu știi nici cum mă cheamă!

    - Nu contează, cuplurile nu se strigă pe nume între ei. O să te alint gogoșică sau levănțică.

    Încă încerc să procedez tot ce spune și cât la sută e defapt glumă. Doar nu ar vorbi serios, nu? Prin gogoșică încearcă să spună că sunt gras? Și levănțică miros cumva urât și nu știu eu? Ori nu înțeleg eu semnificația alinturilor ori tipul asta își bate joc de imaginația mea în acest momentul în cel mai bun mod posibil.

    Am vrut să îi spun că cel mai probabil nu sunt interesat de o aventură? Că din descrierea pe care a încercat să mi-o facă asta am presupus că asta vrea. Dar din nefericire pentru mine s-a sunat și a dispărut din clasă.