Sasha

Capitolul 14

⋅•⋅⊰∙∘☽༓☾∘∙⊱⋅•⋅

Buzele mele peste ale lui erau paradis și infern în același timp. Durere și plăcere din care voiam să gust mai mult.

    Și mi-am permis să mă avânt spre infinit.   

    Să pătrund în locuri goale și să le redau culoare.

    A icnit, sub gura mea, dar nu s-a retras, iar asta mi-a dat ambiție să pretind ceea ce niciodată până atunci nu îndrăznisem.

    I-am cuprins buza inferioară între ale mele, lingând-o încet, foarte încet, cu vârful limbii.

    Știam că trebuia să lupt ca să primesc încă o fărâmă în plus, așa că am riscat.

    Mi-am plasat palmele pe pieptul lui, coborând peste formele acestuia, mai jos...

    Atunci parcă s-a rupt ceva. Sasha m-a împins, expresia de pe fața sa înghețându-mă în doar o fracțiune de secundă.

    ― Să nu mai faci niciodată asta! a scrâșnit, închizându-și toți nasturii cămășii. Înjurând în barbă atunci când unul i-a dat de furcă, apoi plecând de lângă mine.

    Am clipit des, confuză. Nu dezamăgită, nu simțindu-mă abandonată, ci doar încurcată de reacția lui.

    Ceva din mine mă asigura că el nu voise să mă respingă, doar că apăruse brusc acel declic... Oare care să fi fost cauza?

    ― Sasha..., am deschis gura să spun ceva.

    ― Nu vom discuta despre ce s-a întâmplat acum, mi-a tăiat-o brutal, lovind cu pumnul în birou.

    Nu-mi aminteam când a ajuns acolo.

    ― Iar tu o să încetezi cu acest comportament impulsiv care te va băga doar în belele. Ai înțeles?

    M-am ridicat în genunchi și era cât pe ce să cadă pătura de pe mine. Am prins de ea, acoperindu-mă înapoi.   

    S-a lăsat să pice cu zgomot pe scaun, oftând obosit. Și trecut mâna peste frunte, apoi prin păr, stricându-și freza, dezordonându-l.

    ― N-ai niciun drept să-mi impui să iau decizii după cum îți convine ție! m-am revoltat.

    ― Dar pot alege dacă prezența ta e dăunătoare sau nu.

    ― Ah, da? am șuierat, anticipând că dacă aveam s-o continuăm așa, era în stare să-mi frângă inima. Dar tot n-am putut să tac. N-am venit eu după tine. Ba chiar era ultima mea dorință să-ți cunosc iubita, ori ce naiba o fi acea..., am gesticulat nervoasă din mână.

    ― Ce? s-a strâmbat.

    ― Nu ăsta era planul tău pentru seara asta? Să ne faci cunoștință cu logodnica ta?

    În sfârșit mintea mea se regăsise cu logica.

    ― Habar n-am ce îndrugi acolo și sincer, a făcut o pauză, trăgând adânc aer în piept, nici nu vreau să știu.

    ― Dar Sunny ne-a zis că ai o iubită.

    ― N-am nicio iubită, mi-a respins din start afirmația. Sunrise să-și vadă de treburile ei, a adăugat, indispus. Și apropo, că tot ai menționat-o, de ce nu erai cu ea? N-ați venit împreună?

    M-am așezat înapoi în fund, strângând picioarele pe lângă mine.

    — Ba da. Toate trei.