- Clara, deschide usa!
Aud bataile necontrolate ale lui Zayn in usa baii care se cutremura cu fiecare lovitura a pumnului. Stau cu genunchii in brate, plangand. Nu vreau sa mai vad pe nimeni! Vreau sa mor.
- Clara, deschide naibii usa aia! O sparg, jur!
- Pleaca! ii strig. Nu vreu sa te aud, imi faci rau, pleaca!
Se potoleste si pentru un minut cred ca s-a dus si el naibii. Dar nu, e tot acolo, gandindu-se cum sa ma faca sa ma intorc la el.
- Stiu ca e greu, bine? Nu am fost niciodata in situatia ta dar imi imaginez ca este cel mai greu lucru prin care ai trecut. Dar asta nu schimba cu nimic sentimentele mele pentru tine. urmeaza un minut de pauza, in care parca ii pot auzi zambetul melancolic. Si stii ce? Vom creste copilul asta impreuna, va fi ca si al meu. Il voi legana si ii voi canta in fiecare seara. Cu timpul, imi va spune tata. La adolescenta, ii vom dezvalui adevarul, dar el tot tata o sa imi spuna, pentru ca l-am iubit si pentru ca l-am crescut cu dragoste. Nu ma derajeaza ca ai ramas insarcinata atat de mult incat sa renunt la tine. De fapt, nu ma deranjeaza deloc. Vom trece amandoi prin asta cu brio. Vom trece printre obstacole, facandu-ne sa ne iubim mai mult. Te bagi, camarade?
Ma bag!
Zambesc si eu, dupa mult timp. Imi mangai stomacul. Te iubesc, honey.
Sar in bratele lui Zayn care ma inconjoara si ma strang ferm. Isi ineaca nasul in parul meu, iar respiratia lui imi gadila urechile, Surad, simtind un fior de placere nevinovata. Ma prinde de mana si ma trage in dormitorul sau. Raman masca, habar nu avand ce vrea de la mine. Dar ma trantesc in pat cand il vad tinand dvd-ul cu 100 dalmatieni in mana si il pune la televizor. Se arunca langa mine. Ma simt asa confortabila, incat imi permit sa imi las capul pe pieptul sau. Adorm. Senzatia pe care o lasa mana lui plimbandu-se prin parul meu e prea linistitoare. Simt doar un sarut pe nas, dupa care ma afund mai adanc in visele cu scutece.
CATLINE'S VISION
Louis iese de la dus. Este acoperit doar de un prosop ce ii atârna pe solduri. Zâmbește cand ma vede holbandu.ma la el, iar eu ma fac instantaneu stacojie.
- Ai patit ceva, pisicuta? intreaba, asezandu.se langa mine pe pat.
- Da. zic prompt. Nu putem merge in vacanta.
- Poftim?
- Clara are nevoie de sprijin. Nu o sa merg in vacanta iar ea sa rămână singura.
- Poate veni si ea in vacanta.
- Serios? spun, luminandu.ma la fata.
- Da, ii luam si pe baieti.
Scot un sunet de fericire si ma reped la el, trantindu.l pe spate. Il sărut. Doamne, nu stiu ce face, dar transforma fiecare moment trist intr.unul perfect. Abia astept sa ii spun Clarei!
- Dar ce a patit Clara? ma întreaba dupa ce amândoi rămânem fara aer.
- E... ma scarpin dupa ureche, sesizand cat de serioasa e treaba. Însărcinată.
- Ce?!
- Da, am mers azi la ginecolog. Asta e Louis, vom avea un copil in casa directinerilor. Ieeei. zic, fara sa par catusi de puțin extaziata.
- O, Doamne.
- Sper ca e okay... pentru voi.... Adica, noi putem sta altundeva daca vreți, stiu ca un copil-
Dar ma săruta, trantindu.ma înapoi in pat. Zambesc, pentru ca e un moment la care as rade daca s.ar regiza intr.o comedie. Nici nu stiu, daca viața mea ar fi un film, ce fel de film ar fi? Comedie, dragoste, drama?
