15.

160 12 8
                                    

- Ce.ai? ma întreaba Louis.

Ma îndepărtez de el brusc. O, Doamne, ce sa fac? Imi agit mainile prin aer, dar reușesc sa intru in mașina la timp si sa imi ascund fata. Louis pare sa înțeleagă ca se petrece ceva si se preface ca vorbește linistit la telefon. Mama trece pe langa mașina, iar ochii incep sa mi de umezasca. Mi.a fost atat de dor de ea, de sfaturile ei ce mi.ar fi fost de mare folos zilelea astea, chiar si de dojenelile zilnice cu care ma alegeam. As vrea sa merg sa o iau in brate si sa ii spun fiecare lucru incitant pe care l.am facut de cand nu ne.am mai vazut. Aceasta ii zambeste bărbatului pe care il tine de mana. El o sa săruta scurt pe buze si merg mai departe. Raman muta de uimire, crezând ca tot ce am vazut nu poate fi real. Dar ar fi nedrept sa neg realitatea. Are un amant. Cum poate sa ii facă asta tatei, omul pe care il iubesc, omul care m.a facut sa inteleg ce inseamna viața, daruindu.mi dragostea sa? Mereu am considerat.o pe mama modelul meu, idealul pe care niciodată nu il voi atinge datorită bunătăți si frumisetii sale nemarginite. Dar m.am inselat, din nou, trăind intr.o minciuna si fiind cea mai mare naiva.

- Ce ai patit? zice Louis, dând buzna pe scaunul soferului. Pisicuta, de ce plângi?

Incerc sa imi șterg lacrimile, dar vin altele si altele, acum fiindu.mi imposibil sa le controlez.

In secunda urmatoare, ma aflu la pieptul lui Louis, lipindu.si buzele de creștetul capului meu si legandu.ma in brate. Ma simt ca un copil ce si.a julit genunchiul si primește alinare.

- Era mama. reușesc sa spun.

- Ma gândeam eu. zice, si parca ii pot auzi zâmbetul. Se vede de la cine moștenești frumusețea.

- Era cu un alt bărbat.

Auzind realitatea cu propriile urechi, pufnesc intr.un plâns mai puternic.

- Nu cu tata. repet, printre suspine. Nu cu tata.

- Gata, gata. murmura Louis, maingaindu.mi spatele de jos in sus.

Si incet-incet , m.am potolit. Cred ca am adormit in bratele sale deoarece ma trezesc in patul meu. Merg la oglinda si imi vad ochii umflați si roșii. E ora șase si jumatate p.m. Trebuie sa ma pregătesc, maine merg la munca. Imi dau drumul la apa sa curgă in vana. Abia astept sa simt stropii fierbinți rasfatandu.mi trupul.

Cobor la parter si ii vad pe baieti cu cate un buchet de flori in mana.

- Feliciari ziaristei! striga aceștia in cor.

Rad, deși simt cum ochii mi se umezesc din nou. Sunt atat de norocoasa sa ii am langa mine! Merg la fiecare in parte pentru a primi o îmbrățișare si minunatele buchete inmiresmate cu care abia astept sa imi împodobesc camera. Louis vine din bucătărie cu o sticla de șampanie pe care o agita, facandu.mi cu ochiul cand ii întâlnesc privirea.

- Ce faci? intreb.

- Beau pentru succesul iubitei mele. Am voie?

- Da! rad eu.

Am nevoie sa ma detasez puțin de problemele mele. Au devenit asa de multe, încat de abia daca le mai pot face fata. Iau un pahar de șampanie pe care il dau pe gât.

- Cum a fost la interviu? spune Harry.

- A fost super... interesant. Prima data am crezut ca am dat.o in bara, dar se pare ca i.a placut de mine.

Imi mai pun un pahar de șampanie. Ma simt insetata, dar nu pot sa spun exact de ce mi.e sete. E o senzetie ciudata, mai ales ca am ajuns la al patrulea pahar de vin, întrucât șampania s.a terminat. Rad la o gluma de.a lui Niall, dandu.mi capul pe spate.

Guardian AngelsUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum