Intru in camera mea si trantesc ușa puternic. Cum si.a permis? Cine este el sa vorbească asa cu mine?
Tresar cand o vad pe Zoe pe pat. Era aplecată spre podea, jucându-se cu degetele de la picioarele.i goale. Nu stiu de ce, dar daca nu ii pot zări ochii, ma cuprinde o senzație de teama si înstrăinare.
- Oh, Cat!
Își ridica privirea spre mine si ma invita langa ea, printr.o mișcare a capului. As vrea sa sar pe ea, sa o imbratisez si sa nu ii mai dau drumul, sa ma înec in parfumul sau fin si sa ma joc cu firele sale de par; insa nu fac mai mult decât sa ma asez pe locul liber, sprijinindu.mi barbia de genunchi. Oare stie ce mi.a facut Adam? Oare si ea crede același lucru, ca moartea ei nu m.a afectat si ca am uitat de ea?
- Fratele meu... începe ea.
- Deci stii. o intrerup fara vointa.
- Stiu tot. De aceea sunt îngrijorată. Adam a început sa se drogheze, cumpara substantele de la o tipa numita Eve Hall.
- Si acum era sub efectul lor? intervin.
- Exact. Stii si tu, Cat, ca el nu face din astea si ma așteptam sa iti dai seama de la prima abatere, dar in fine. Trecem cu vederea. Asa, revenind, trebuie sa o găsești pe fata asta de care iti spuneam sau sa il faci pe el sa se îndepărteze de ea. Si nu va fi foarte simplu, având in vedere ca au intrat intr.o relație.
- Poftim?! Mie nu mi.a spus nimic!
- Nimănui nu i.a spus. Brad e foarte îngrijorat, iar Adam il jignește in continuu, la fel ca pe tine.
- Dar erau nedespărțiți!
- Stiu. E in picaj. Trebuie sa imi ajuti fratele, Catline, tu esti singura mea speranța. Eu nu mai pot face nimic, iar singura mea legătura cu viața esti tu.
Ii prind mainile in ale mele. Sunt albe, mai albe ca de obicei, si reci a gheata.
- Promit ca voi da tot ce pot.
Da din cap si Zâmbește. Apoi pleacă. Dispare, fara sa mai zică nimic, lasandu.ma cu un gol in piept.
Habar nu am cu ce sa incep. Nici măcar nu imi este permis sa părăsesc casa! Zâmbesc strengarese cand imi dau seama ca Louis m.a învățat sa joc murdar. Ies pe fereastra si imi întind piciorul pe creanga nucului din fata ei. Ușor, cu atenție, ajung la sol. Imi dau o palma peste frunte cand realizez ca am uitat cheile de la mașina neagră. Fac cale intoarsa, insa ajung sa pornesc motorul si sa ma îndrept spre casa celui mai bun prieten al lui Adam, Brad.
Bat la ușa, dar imi răspunde mama sa.
- Catline! Doamne ce mare te.ai facut! ma întâmpina, asa cum face întotdeauna.
- Buna! Brad e acasa?
- Da, e sus. Dar nu poftești nimic de la noi?
- Aaa, nu cred, adica...
Ma prinde de mana si ma conduce in bucătărie. Pe masa era un platou ca prăjituri si imi toarnă un pahar cu suc.
- Pofteste, Draga.
Ma servesc cu mâncare. Sunt extrem de bune, mai ales ca nu am luat micul de jun ori prânzul azi. Practic, nu am înfulecat nimic, iar aceste prăjituri sunt cele mai bune!
- Multumesc de masa! Pot merge la Brad? E in camera lui?
- Da, scumpo, da!
Urc scarile casei si ajung in dreptul unei usi albastre.
- Brad, pot intra? intreb, din spatele usii.
Imi deschide si ma privește preț de cateva secunde bune.
