Capitolul 4

2.6K 123 0
                                    

Este înca liniste,orasul nu s-a trezit la viata desi e aproape 10:00.
Dupa ce l-am lasat pe cel mic la gradinita m-am oprit sa mai beau o cafea la terasa din apropierea apartamentului unde înca locuiesc cu fostul meu aproape sot pentru ca nu am fost casatoriti niciodata cu acte.

Ne-am separat de mai bine de 2 ani dar tot stam sub acelas acoperis.
Nici unul dintre noi nu vrea sa renunte la el pentru ca l-am cumparat împreuna, asa ca jumatate din ap. îmi apartine mie iar cealalta jumatate lui.
Suntem mai mult ca doi colegi de facultate ce împart chiria si utilitatile.Am renuntat de mult sa ne mai certam,convietuim pasnic si suntem acolo de fiecare data când Stefan are nevoie.Cred ca John a fost cea mai mare greseala din viata mea dar în schimbul acestei greseli Dumnezeu m-a rasplatit cu cel mai de pret dar...baietelul meu.

John si-a refacut viata,a ramas într-o relatie de mult cu o tipa usoara,dar refuza sa paraseasca cuibul conjugal.
Eu înca nu am nevoie de cineva sau poate îl astept pe fat frumos si bineînteles sa gasesc cumparator pentru distinsa noastra locuita care este la vânzare de ceva timp,sa putem împarti banii si fiecare sa îsi vada de dumul lui.

Sunt agent de vânzari imobiliare si o mare parte din timp o petrec prezentând case luxoase persoanelor care îsi permit una.
Eu ma gandesc cum sa îmi achizitionez macar o garsonier ca sa nu sfârsesc din nou mutata la mama.
În rest ma ocup de piciul meu sa creasca mare si frumos chiar daca nu mai suntem o familie asa cum si-ar fi dorit.
Nu stiu cum o sa reactioneze atunci când nu vom mai locui cu tatal lui,i-am explicat pe cât posibil si pe întelesul lui ca mami si tati nu se mai iubesc asa cum ar trebui ca sa mai stea împreuna si ca la un momentdat ei vor avea pe altcineva cu care vor fi fericiti.
Initial a înteles cum sta treaba ,acum vom vedea...

Absorbita din nou de gânduri nu mi-am dat seama nici când si nici cum Vali a aparut în fata mea.Barbatul asta avea acest dar înca din adolescenta.

-Buna...spune mai mult în soapta.
Ma pot aseza?!

-Te rog...îi zic facându-i un gest cu mâna.

-Tot la mine te gândesti?!

Izbucnesc în hohote de râs iar el ma priveste mirat.

-Ma urmaresti cumva?

-As fi un idiot sa recunosc nu!?

-Poti sa fi si tu serios vreodata?

-Sunt serios mereu.

-Ok,cum zici tu.Da ce te aduce din nou prin zona?

-Stii tu cum s-ar zice...hotul se întoarce mereu la locul faptei.

-Hmmmm...cad putin pe gânduri dar îi fac jocul.Si ce ti-a furat acel hot?

-Cred ca inima.

Zâmbesc iar el îmi întoarce zâmbetul,îi privesc mai atenta chipul îi era brazdat de câteva riduri fine iar barba scurta îl facea sa para un barbat elegant.Era frumos,mai frumos decât atunci când era puștan.
Se maturizase,devenise manierat si al naibi de atragator...nu ca nu ar fi fost si atunci ,dar acum este...

-Mmmmmm" zic ca pentru mine si îmi ling buzele.

-Nu ai scapat nici acum de ticu asta care ma înnebuneste?îl aud spunând.

Fac ochii mari....si el îsi amintise acea întamplare,sper doar ca a uitatz-o pe cea cu chilotii,altfel as intra in pamânt de rusine si acum.

-Nu stiu ce ti se pare atât de anormal gestul meu,este firesc si normal...zic încercând sa dau o explicatie ticului meu care se activa doar în apropierea lui.

-Din contra,îmi place...mi-a placut întotdeauna.

-Aha...spun si îmi mai ling buzele în ciuda lui.

El zâmbeste în coltul gurii iar când ospatarul ajunge la masa acesta îi solicita o cafea.

-Mai doresti si tu ceva?

-Nu multumesc,oricum nu mai pot sa stau.

Prezenta lui ma nelinistea si mereu simteam un nod în gât,asa ca vroiam sa scap mai repede de aici.

-Ma scuzi,o sa ma duc pâna la toaleta...îi spun si ma ridic.

Ajunsa în încaperea racoroasa ma asez în fata oglinzii si dau drumul la apa.Îmi presar câtiva stropi pe fata si gât apoi ma tamponez cu prosopul de hârtie,paream tulburata.

Cand ma întorc sorb ultima gura de cafea fara sa ma mai asez si luându-mi ramas bun,ma îndepartez.

Mai trag o data cu coada ochiului la el si vad ca ma priveste lung.
Ma resemnez si merg înainte desi inima ar fi vrut ma mai stea.

Aud pasii lui care ma prind din urma si înainte sa întorc capul ma i-a de mâna.Atingerea lui îmi împrastie fiori în tot corpul.

Dau vina pe faptul ca nu mai fusesem cu un barbat de mult si poate asta îmi afectau hormonii de nestapânit în aceste clipe.

-Ti-ai uitat agenda...spune în timp ce îmi întinde carnetul burdust cu hârtiute.

Nu apuc sa îi multumesc ca telefonul  suna.Îl scot din buzunar si vad pe ecran numele sefului meu.Raspund rapid.

Ma informeaza pe scurt ca am o solicitare de ultim moment la o casa nu foarte departe de locul unde ma aflu eu.

Ce noroc pe proprietara dar si pe mine,abea ce bagase casa la vânzare si nici nu apucasem sa imi notez decât adresa în agenda si nimic altceva.
O sa vad ce fac la fata locului...nu am prea multe detalii despre locuinta.

-Trebuie sa plec,ma cheama datoria.

-Unde trebuie sa ajungi?Te duc eu...se ofera galant.

-Nu te deranja,este destul de aproape.

-Mai exact?!...insista el.

-Pe strada Plopului la vreo doua statii de autobuz de aici...zic gesticulând în directia cu pricina.

-Atunci pot sa te las în drum si eu tot în aceeasi directie merg.

-Offf bine.

-Nu mai ofta atât si hai.

Înainte sa fac un pas mâna lui îmi cuprinde tandru mijlocul si ma ghideaza catre bolidul ce se afla parcat in locul speci alamenajat.Înainte sa îmi deschida usa îsi lipeste nasul de gâtul meu si ma furnica pielea.

-Mirosi la fel ca atunci...remarca el.

-Folosesc acelas parfum...îl linistesc eu.

Drumul a fost scurt...logic...
Am coborât din masina si privind vila impunatoare din fata mea scot cu zgomot aerul pe care îl tinusem în piept.Ma gandesc ca poate am timp sa îi fac eu un tur înainte ca vizitatorii sa ajunga.

-Multumesc pentru ca m-ai adus si pentru agenda...zic fluturând-o în aer.

-Nu ai pentru ce,placerea a fost de partea mea.

Dupa ce îi fac cu mâna ma grabesc sa ajung la intrare,cu cât vad mai mult din ea cu atât am ce sa le povestesc celor ce vor venii sa o vada si daca reusesc sa o vând iau si un comision grosolan la salariu.

Printre SentimenteUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum