Capitolul 20

1.9K 112 5
                                    

În masina am încercat sa îi evit orice gest si a observat imediat.
Ajunsi acasa mi-a  deschis portiera sa cobor,dar eu am trecut pe lânga el ca si cum ar fi fost invizibil si grabita m-am îndreptat direct spre camera mea.
Ma prinde din urma si înainte sa apuc sa închid usa mâna lui o opreste.

-Tu ce mai ai?

-Ce am eu?!Ce dracu a fost în capul tau?!?

-Ce vrei sa zici?!Acum esti suparata ca nu te-am lasat sa ramâi cu Elena?!

-Nu Vali ce vreau sa zic este cum ai putut sa îmi faci una ca asta?!

-Oana nu înteleg,ce ai?!

Din doi pasi ajunge lânga mine si ma cuprinde în brate.Îl împing cât pot de tare si vad ca asta îl înfurie dar nu mai suport sa ma atinga,sunt prea ravasita si nu mai pot sa gândesc din cauza avalansei de impulsuri nervoase ce mi se împrastie alert în tot corpul.

-Stiu totul,nu mai e nevoie sa te prefaci.Ti-ai batut joc de mine,m-ai tinut doar ca sa fiu papusa ta sexuala...strig la el ca disperata.

Ramâne înlemnit si vad cum ochii lui verzi capata culoarea furtunii.Strânge atât de tare din pumni încât carnea i se albeste.

-Nu te-am considerat niciodata un obiect sexual.

-Conteaza ce ma consideri tu...conteaza cum ma simt eu acum când stiu ca Elena stie totul si daca ea nu ar fi fost de acord noi doi nu am mai fi fost niciodata împreuna...spun si îmi abtin cu greu lacrimile ce sunt gata sa cada.

-Nu sunt lânga tine doar pentru ca Elena si-a dat acordul,sunt lânga tine pentru că însemni mai mult ca....apuca sa spuna dar îl opresc.

-Nu mai am nevoie sa aud minciuni.M-am saturat,acum te rog sa pleci.

Îmi mai trage o ultima privire si rasucindu-se pe calcâie se îndreapta spre usa.

Plecarea lui aduce un cutremur în sufletul meu,ma rup în bucati si nu stiu cum sa le adun.Îl iubesc prea mult ca sa pot sa traiesc fara el.Simt ca nu mai am aer si încep sa respir sacadat iar obrajii mi se indunda de lacrimi.

Se opreste în dreptul usii si într-o fractiune de secunda se întoarce si ma prinde în brate înainte sa cad.

-Te iubesc mai mult ca viata mea iubito,nu pot sa traiesc fara tine daca pleci.Te rog sa ma ierti...te implor...îi aud vocea șoptit si buzele lui calde ma saruta cu atâta pasiune încât ma întregesc pe interior.

Vali este ca aerul pe care îl respir si îmi dau seama ca nu o sa pot sa merg mai departe fara el.Sunt a lui trup si suflet si nu pot schimba asta peste noapte.

-Si eu te iubesc...îsi spun printre suspine si este prima oara când aude aceste cuvinte pe care le tinusem ascunse atât de adânc.

Intensitatea cu care le-am rostit îl face sa tremure,ma priveste zâmbind si ridicându-ma în brate ma pune pe pat,apoi se aseaza lânga mine înconjurându-ma cu bratele.Respiratia lui calda si linistita îmi da o stare de bine,de siguranta.Nu simtisem niciodata asta cu John sau cu un alt barbat.
Vali era sufetul meu pereche,simteam...de fapt eram sigura.
Nu puteam sa plec,un lant gros si invizibil îmi tinea inima încatusata si ma lega de el.

Printre SentimenteUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum