Capitolul 1

6.3K 166 1
                                    

August venise cu mult soare asa ca încercam pe cat posibil sa evit dupa amiezile calduroase si sa ies pe strazile orasului aproape de apus.

Îmi tineam de mâna baietelul de doar 4 ani si paseam pe trotuarul înca încins de dogorea caldurii de afara.Îi promisesem o delicioasa înghetata daca va sta cuminte la dentist.

Fara sa vreau dar parca împinsa de o mâna invizibila îmi ridic privirea de pe chipul lui si îmi vad trecutul apropiindu-se de mine.

Avea aceeasi statura impunatoare iar muschii înca binedefiniti se observau chiar si prin costumul sofisticat,parul saten aranjat acum într-o alta frizura i se potrivea perfect iar ochii verzi înca aveau sclipirile acelea de diamant.Tipa din dreapta lui pe care o tinea de mâna avea aliura de Top Model,picioare lungi,corp subtire,par blond,putin peste umeri si ochii albastrii ca cerul ,era parca desprinsa din reclamele de lenjerie intima de la Victoria's Secret.

Ramân fara cuvinte când îl vad ca se apropie de noi cu acelas zâmbet subtil dar delicios pe care îl avea si în urma cu 10 ani.

-Ce mica este lumea...îl aud spunând si ma trec fior pe sira spinarii.

-Asa se pare...continui eu.

Îi da drumul blondei si spre surprinderea mea ma cuprinde în brate si îmi saruta obrazul senzual.
Eu înca îmi tineam baietelul de mâna si bine faceam pentru ca am simtit o secunda cum pamântul imi fuge de sub picioare.

-Cine este micutul...spune în timp ce îi ciufuleste prieteneste parul.

-Fiul meu... îi raspund scurt si încerc sa îmi umezesc gura uscata.

-Nu ai stat degeaba.

-Vad ca nici tu.Este sotia ta?

Fac remarca si nu doar ca sa stiu mai multe ci pentru ca nu vroiam ca blonda sa se simta prost datorita discutiei noastre care nu o implica.

-Ma scuzi,am uitat sa va prezit...Elena,ea este Oana,o veche prietena...Oana...iubita mea Elena.

-Încântata...zice mai mult plictisita si întinde mâna.As vrea sa ma duc la masina daca se poate,caldura asta îmi provoaca greata...continua dupa ce ma saluta.

-Vin si eu imediat...i se adreseaza si îi întinde cheile.

Dupa ce se îndeparteaza câtiva pasi el se apropie mai mult de mine si îmi cuprinde umarul.

-Fite de femeie însarcinata,cred ca stii si tu nu?!

Încerc sa diger informatia rapid desi mintea nu prea îmi mai eram atenta la nimic din jurul meu.

-Cam da...Felicitari,atunci ar fi cazul sa o ajungi din urma...nu prea e ok sa te pui cu toanele unei gravide...încerc sa grabesc conversatia pentru ca situatia devenise stânjenitoare.

-Mami mergem...îl aud pe Stefan si atentia mi se îndreapta catre el.

-Imediat...apuc sa spun.

Nu stiu când s-a apropiat atât de mult încât i-am simtit caldura buzelor pe ureche.

-Sper sa ne revedem...mi-a soptit,apoi mâna lui mi-a cuprins ceafa si sarutul apasat mi-a încins obrazul.

Printre SentimenteUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum