Capitolul 24

1.8K 101 3
                                    

Când am intrat în casa ne-am bucurat ca doi copii de reusita lui Dominic iar pe seara a vrut sa cinam împreuna.

Stând amândoi fata în fata în tacere am înteles din privirea lui ca simte nevoia sa vorbim dar nu are curaj asa ca deschid prima gura.

-Te-ai hotarât.

-Sa zicem ca da...spune si îmi dau seama dupa chipul lui ca nu este un raspuns favorabil pentru mine.

Ridica chipul din pamânt si evita sa ma priveasca în ochi.

-Nu e nevoie sa îmi explici.Stiu pe ce pozitie sunt în casa asta si eu am acceptat...Spune-o si gata.

-Dupa ce nu am mai fost cu tine simteam ca viata mea s-a sfârsit...începe el.Apoi am întâlnit-o pe ea si mi-am dat seama ca viata are un sens.
Pana la ea nu te mai iubisem decât pe tine si m-ai ranit,mai ranit atât de rau încât nu vroiam sa mai simt nimic niciodata si totus ea m-a facut sa simt din nou.
Sunt logodit cu Elena de mai bine de doi ani si am realizat multe împreuna iar acum este mama copilului meu.Nu m-am gândit niciodata ca....

-O sa apar eu din nou si o sa îti dau lumea peste cap...îl întrerup.

-Exact...Când te-am vazut în acea zi totul a revenit în sufletul meu ca o avalasa ce nu se mai termina.Nu mai puteam sa dorm noaptea si vroiam sa fiu cu tine,de aceea te tot urmaream,vroiam sa te vad sa stiu mai multe despre tine si mai ales sa aflu de ce ai plecat.Stiu ca situatia a luat o alta întorsatura când Elena a acceptat sa îmi consum fanteziile cu tine iar când tu m-ai primit cu atâta caldura si pasiune în viata ta nu am mai putut sa ma opresc sa nu îmi doresc mai mult.

-Si totus ea este cea pe care o alegi...zic cu voce joasa.

-Nu as face nici o alegere dar...

-Dar nu poti sa ne ai pe amândoua si esti constient de asta...completez eu.

-Sunt si nici nu vreau sa fi nefericita...spune si cuprinzându-mi mâinile în palmele lui,mi le saruta pe rând.

-Nu sunt nefericita...zic încercând sa fiu tare în fata lui.Te-am iubit si atunci si am trait cu tine cele mai frumoase luni,esti barbatul cu care mi-am pierdut virginitate ce naiba...fac o paranteza si zâmbim amândoi.
Te iubesc si acum,poate mai mult decât mi-as fi dorit... si atunci când simti asta pentru o persoana îl lasi liber sa fie fericit nu....chiar daca este în bratele alcuiva.

-Ti-am mai spus de atâtea ori ca esti o femeie incredibila.

-Si eu ca o sa vezi ce pierzi...

Îi zâmbesc desi pe interior plângeam în hohote dar stiu ca asta îl va linisti,simte nevoia sa aiba consimtamântul meu pentru a merge mai departe si nu îmi ramâne decât sa îl dau.

-O sa fi lânga mine într-o zi atât de importanta?!

-O sa fiu,nu-ti face probleme...spun dar stiu ca îmi va fi greu sa o vad pentru totdeauna în bratele lui.

Dupa ce a primit asigurarea mea s-a înseninat dar a si constientizat ca totul se termina aici.'Noi' nu vom mai exista dupa ce el o sa semneze acel act si nu o sa îi mai accept nici un avans chiar daca o sa ma topesc de dorinta lânga el.

-Hai sa mâncam si la culcare.Mâine mergem sa ne cumparam tinutele de gala iar tu ai promis ca ma ajuti...zice dându-se entuziast dar stiu ca nu prea îi convine situatia.

Îi dau aprobator din cap si îmi vad tot restul serii de farfuria si paharul meu cu vin.
Ne-am dus la culcare separat,Dominic a ramas cu el iar eu am ramas pustie gândindu-ma ca asta este pedeapsa mea pentru ca atunci ,în trecut ,desi îmi spunea mereu ca ma adora nu l-am crezut si am plecat fara sa mai privesc înapoi.

Ziua urmatoare ne-am petrecut-o la cumparaturi în cele mai sofisticate magazine de profil.L-am ajutat sa îsi aleaga tinuta iar el mi-a ales rochia ce o sa o port în ziua blestemata.

-Iti sta perfect...spune în timp ce ies din cabina de proba.

-O sa aratati minunat împreuna,va potriviti,parca a-ti fi suflete pereche...adauga stilista ,când el în tinuta lui eleganta se apropie de mine.

Rosesc iar el îmi cuprinde barbia între degete si îmi ridică capul în asa fel încât sa îi întâlnesc privirea.
Ma vad prin ochii lui verzi ca într-o oglinda.

-Iarta-ma...sopteste iar eu zâmbesc în coltul gurii.

-Nu am ce sa iert,esti liber sa îti alegi cum vrei sa traiesti si lânga cine...rostesc tot în soapta.

Fara sa îmi dau seama buzele lui îmi acapareaza gura iar eu ma las purtata de senzatia de bine pe care mi-o împrastie în tot corpul.Nu mai conta ca avem spectatori si lumea din magazin  se holbeaza la noi.

Aplauzele ce le auzim ne scoate din euforia momentului.

-Ramân tinutele?!întreaba aceasta la final.

-Bineîntele...raspunde Vali.

-Rochia asta rosie zici ca a fost croita special pentru tina draga mea...adauga stilista în timp ce ma ajuta sa ma dezbrac.Iar sotul tau...hmmmm...te devoreaza din priviri.

Am vrut sa îi spun ca nu este sotul meu si ca se însala dar am abandonat discutia si asa nu o sa o mai vad pe fata asta vreodata.

Cand ies Vali îi dadea sa manânce lui Dominic.Cu bebelusul în brate ne îndreptam spre casa de marcat iar când scot cardul sa îmi platesc rochia acesta refuza.Ma uit la el încruntat dar nu reusesc sa îl clintesc.

-Este bonusul de luna asta...glumeste el iar eu ma strâmb nemultumita.

-Aveti un baietel adorabil,sa fiti fericiti,mai rar astfel de cupluri ca voi,se vede în ochii vostri ca va iubiti maxim...adauga stilista batând din palme bucuroasa dupa ce ne da cutiile frumos împachetate.

-Multumim...zic cu jumatate de gura si nu stiu cum sa parasesc mai repede magazinul.

În masina am preferat sa stau în spate lânga copil iar el nu a protestat.Acasa fiecare si-a vazut de treaba lui desi la un momentdat l-am tot vazut de câteva ori în fata usii mele.De fiecare data facea cale întoarsa.
Am crezut initial ca doreste sa îl i-a pe Dominic dar cred ca era ceva mai mult de atât si nu avea curaj.
Pe de o parte îl uram...bine ,mult spus sa îl urasc pentru ceva dar aveam un sentiment ciudat pentru ca nu fusesem eu cea aleasa iar pe de cealalta parte îi dadeam dreptate.Elena este mai frumoasa,mai stilata si mult mai eleganta ca mine.Se învârt în aceleasi cercuri si au acelas statut social.
Despre mine ce pot sa zic,tot fata aceea simpla am ramas,nu tin neaparat sa port haine elegante sau scumpe,nu ma aranjez mereu...pe scurt prefer sa ma simt bine în pielea mea.
Desi de când sunt aici m-am schimbat, dar nu atât de mult încât sa atrag atentia vreunui barbat si mai ales a lui.


Printre SentimenteUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum