Matei a aparut în viata mea ca o raza de soare ce strabate cerul dupa furtuna.Era un barbat de treaba si frumusel pe deasupra.Aproape ca ne vedeam zilnic când îi aduceam pe cei mici la gradinita si mereu ramâneam sa bem o cafea în parcul alaturat.
Ne începeam dimineata împreuna,asa cum îi place lui sa spuna si ma binedispuneau întâlnirile matinale cu el.
-Ai vrea sa iesim la cina?!...îmi spune pe neasteptate.
Aproape ca ma înec cu gura de cafea iar el ma bate pe spate sa pot sa îmi revin.
-E prea devreme?!
-Scuze,ma gândeam la cu totul altceva si mai luat prin surprindere...încerc sa dreg situatia jenanta.
-Atunci eu ar trebui sa îmi cer scuze.
-Hei nu-i nimic,doar ca....fac o mica pauza apoi continui.Nu prea avem cum sa iesim singuri,cu cine i-am lasa pe cei doi nazdravani.
-Ce prost sunt...la asta nici nu m-am gândit.
-Stai linistit nici eu nu m-as fi gândit pe moment....îi zâmbesc eu.
-Atunci te invit pe la noi,gatesc eu si chiar sunt un bucatar foarte bun.Pruncii nostrii se pot juca împreuna iar apartamentul îl cunosti deci nu îti este chiar strain locul,doar tu mi l-ai vândut.
Râd zgomotos,mereu ma amuza întâmplarea când mi-o aminteam si el era tare haios uneori.
-As putea sa refuz o astfel de oferta?!îl tachinez eu.
-Eu nu as refuza-o pentru nimic în lume.
-Aha..pot sa ma mai gândesc putin?...continui eu tachinarea iar el face o fata de suparat.
Ridica mâna si privind la ceasul de pe încheietura îmi dau seama ca a cam venit vremea sa ne despartim.
-Îti las timp pâna la prânz sa te gândesti...spune dupa ce ne ridicam de pe banca.
Îi dau aprobator din cap si acesta pleaca linistit...Nu ajunge foarte departe si îi strig.
-Îmi plac pastele sa stii.
-Perfect...sunt specialitatea mea...îmi striga înapoi.
-Ne vedem la șapte.
-Ne vedem la șapte...repeta ca un ecou.
Îi fac cu mâna si îl tot urmaresc cu privirea pâna ce dispare din aria mea vizuala.
Mergând pe aleile parcului ma napadesc amintiri si sentimente confuze încep sa îsi faca loc în inima mea.Oare e bine ce fac,ar trebui sa mai astept înainte sa ma aruc cu capul înainte sau ar trebui sa fiu deja pregatita pentrul urmatorul pas?!
Nu l-am uitat pe Vali nici acum si nu cred ca o sa îl uit vreodata...doar am încetat sa ma mai gândesc la el si asta ma ajutat mult.
Dupa ce am plecat de la birou m-am oprit la supermarket sa cumpar o sticla cu vin.Nu stiu daca Matei bea dar nu este frumos sa te duci în casa cuiva cu mâna goala.Trecând printre rafturi mi-a sarit în ochi o papusa grozava si m-am gândit ca este perfecta pentru Sara.
O sa îl pun pe Stefan sa i-o daruiasca si cu siguranta îi va placea.
CITEȘTI
Printre Sentimente
Roman d'amour"Îl privesc pe furis în oglinda cum îsi încordeaza muschii în timp ce ridica greutati.Îmi ling buzele instinctiv si cred ca observa gestul meu pentru ca zâmbeste..." La început cred ca am fost o provocare,desi era înconjurat si adorat de multe f...
