Nu am putut sa dorm deloc aseara iar mama probabil ca mi-a numarat pasii facuti pe holul lung ce lega bucataria de dormitorul mea,deoarece treceam mereu prin fata camerei lor.La un moment dat a iesit probabil sâcâita de scârtâitul parchetului.
-Ce te nelinisteste asa?!
-Nu am cum sa ma mut la Vali...zic si încerc sa nu ma adâncesc în amanunte.
Nu puteam sa îi zic mamei ca este însurat si nu am ce sa caut în casa lui si nici ca nu vreau sa ma duc dupa ce i-a cerut chiar el acordul.
-Pare un baiat bun,stilat si daca nu ma însel am mai auzit numele asta în trecutul tau,este una si aceeasi persoana?!vine întrebarea ei.
Obrajii îmi prind culoare si îmi aduc aminte ca întâmplator i-am povestit mamei ceva despre Vali atunci când eram cu el.
-Nu te înseli dar a fost de mult...confirm eu.
-Si atunci care este problema daca el te place,tu îl placi si pe deasupra îl accepta si pe Stefan fara probleme...Este cumva însurat?
Palesc dintr-o data, zici ca îmi citeste gândurile uneori.
-Nu mama...scot eu minciuna nevinovata.Cum as putea sa fac una ca asta,doar stii cat am suferit eu din cauza ca John m-a înselat.
-Asa ma gândeam si eu...Poate reusesti sa te odihnesti,te asteapta o zi lunga mâine si nu stiu de ce dar cred ca si John o sa i-a parte la mutarea ta.
-Zi doamne fereste...spun si îmi fac cruce.
Îmi zâmbeste si pleaca spre dormitorul ei.Eu ramân gânditoare ,cocotata pe scaunul de la fereastra si privesc cum fâsi de lumina începe sa strabata cerul semn ca ziua vrea sa alunge noaptea.
Acum stau cu ochii întredeschisi si citesc cu greu mesajele primite de la seful meu.
Sar ca arsa cand telefonul suna si îl scap din mâna.Îl caut pe bâjbâite pe podea si când îl ridic constat ca este alarma ce îmi reaminteste ca am o programare.
Nu stiu daca sunt în stare sa rezolv aceasta întâlnire dar o sa încerc.Cu greu ma dau jos din pat si ma îndrept spre baie sa ma aranjez putin.
Sper ca totul sa fi fost o gluma si Vali s-a razgândit în privinta a ceea ce a zis ieri si nu o sa mai revina.
Când taxiul este în fata porti îmi sarut baiat si luându-mi geanta si agenda pornesc spre el.Îi fac mamei cu mâna înainte sa plece apoi oftez adânc amintindu-mi ca voi avea o zi grea.
Cele cinci programari facute azi o sa ma epuizeze dar cel putin nu voi fi acasa în caz ca Vali o sa se întoarca, se descurca mama cu el.
Ajunsa la prima întâlnire scot telefonul din buzunar,îl închid ca sa nu fiu deranjata lasând un mesaj în casuta vocala ca sunt într-o sedinta si voi revenii când este posibil si îl îndes în geanta.
Îmi netezesc fusta de cute si asezându-mi sacoul pasesc pe treptele de la intrare pregatita pentru multele întrebari ce vor urma de la viitori cumparatori.
Am terminat mai devreme de cât ma asteptam pentru ca unul dintre clienti a renuntat pe ultima suta de metri asa ca am avut timp sa trec pe la birou.
Cu ocazia asta pot vorbii cu seful pentru marirea de salariu pe care tot mi-a promis-o de ceva timp.
Ciocan încet la usa iar vocea lui ma pofteste sa intru.
-Buna ziua...spun zâmbind.
-Buna Oana,bine ca ai venit si asa vroiam sa vorbesc cu tine.
Ce bine...zic ca pentru mine,poate primesc vestea cea mare,pentru ca de obicei nu prea sta de vorba cu angajatii decât atunci când are vreun anunt de facut.
Ma asez pe scaun în tacere dupa ce ma pofteste printr-un gest cu mâna si astept.
-Nu stiu cum sa îti zic...face el o pauza.Ai fost cea mai buna angajata a mea...prelungeste el momentu iar eu sunt toata un zâmbet.
-Va multumesc...zic nerabdatoare.
-Îmi pare rau sa te anunt dar va trebui sa renunt la serviciile tale.
Ramân blocata si pentru un moment nu ma mai misc,sunt paralizata.Simt un nod dureros în gât si îmi vine instant sa plâng dar ma abtin,unde mi-ar fi demnitatea.
Si totusi nu se poate asa ceva,ce am facut,cu ce am gresit si de ce tocmai acum primesc aceasta lovitura crunta?!....
-De ce?!reusesc sa scot pe gura mai mult mimat.
-Am o reclamatie la adresa ta de la cineva mai sus pus ca mine si chiar nu pot sa fac nimic.Daca ar fi dupa mine nu te-as da afara pentru nimic în lume dar asa cum tu îti faci treaba,mi-o fac si eu.Îmi pare rau.
Încheie si nu mai poate sa ma priveasca în ochi.
-Si mie...spun si ma ridic parasind încaperea.
Ajunsa în biroul meu încep sa strâng lucrurile iar lacrimile îmi curg siroaie pe obraji.Am noroc ca nu este nimeni prin preajma sa ma vada.
Sunt terminata,ce o sa fac...daca nu îmi gasesc un job cât mai curând cum voi mai pleca de la mama,nu am bani destui pentru o casa a mea,nu o sa mai am bani nici pentru chirie...
Îmi sterg fata si cu cutia în mâna ies din cladire cât mai repede posibil sa nu ma poată observa nimeni.Chiar nu am ce explicatie sa le dau legat de plecarea asta brusca pentru ca nu stiu nici eu ce am facut si pe cine naibi am suparat.
Fac cu mâna unui taxi ce tocmai trece.Cand acesta opreste pun cutia pe bancheta din spate apoi urc si eu.
-Pe strada Lalelelor nr 5 va rog.
Taximetristul da aprobator din cap si continua sa ma priveasca în oglinda retrovizoare iar eu îmi framânt mâinile în poala si ma gândesc cu ce am gresit.
CITEȘTI
Printre Sentimente
Romansa"Îl privesc pe furis în oglinda cum îsi încordeaza muschii în timp ce ridica greutati.Îmi ling buzele instinctiv si cred ca observa gestul meu pentru ca zâmbeste..." La început cred ca am fost o provocare,desi era înconjurat si adorat de multe f...
