Dulce răzbunare

~În căutarea ajutoarelor~

Leonardo

Frate-meu intră repede în încăpere. Pe brațe o poartă pe Merliah care pare mai palidă decât deobicei.

Ce naiba se întâmplă?

Damian pare speriat și îngrijorat, simt asta prin legătura noastră. Oh, nu. Ceva nu e în regulă. La naiba, nu miroase bine.

Îl urmez pe Nicholas în dormitorul celor doi și îmi văd cumnata stând pe pat. Dumnezeule, este atât de albă!

Îi ascult pe Damian și pe Nicholas cum discută despre ce se întâmplă. Nu se poate așa ceva...pur și simplu nu este posibil! Simt cum lacrimile îmi curg pe obraji și ies din cameră. Cobor scările în viteză, aproape că mă împidic de ultima treaptă, dar mă redresez repede și alerg afară. Mă schimb în forma mea de vârcolac și alerg cât de tare pot până la castelul părinților mei. Când ajung, pornesc în căutarea Sabrinei. Unde e? Unde ar putea fi? Am bătut la fiecare ușă din castelul ăsta și nu am găsit-o. Ies în grădină și atunci o văd. Alerg până la ea.

-Leo? întreabă panicată. Ai pățit ceva?

-M-Merliah, șoptesc.

-Ce? Ce s-a întâmplat cu prințesa?

-Are nevoie de ajutor...

-Leo, ce se întâmplă?

-Nu am timp de explicații, trebuie să ajungem la castel, spun respirând sacadat.

Sabrina își pune mâna pe umărul meu și mă trezesc în grădina castelului cumnatei mele.

Alergăm până la intrarea în clădire.