Dulce răzbunare

~Prima stăpână a dragonilor~

Drako

  Aterizez lângă paznicul Lumii Spiritelor fără să îmi iau ochii de la proaspătul vizitator.
-M-ai chemat, stăpână a dragonilor?

-Am nevoie de ajutorul tău.

-Cum îți pot fi de folos?

-Există vreo cale de a ieși din acest loc?

-Există. Dar vei avea de plătit un preț.

-Așa să fie.
  Nu îi tresare niciun mușchi de pe chip, după tonul vocii, pare hotărâtă să facă orice.

-Sigur ești pregătită să faci asta?

-Aș face orice ca să-mi pot proteja familia și prietenii.
  Exact cum credeam. Prin venele ei curge sângele unui dragon adevărat, nu dă înapoi când vine vorba de familie.
-Atunci, așa să fie, spune Calissa. Du-o la Înalta Instanță a Vechii Religii.

Mă așez astfel încât să poată urca și îmi iau zborul.

-Ce este Înalta Instanță a Vechii Religii? întreabă.

-Înalta Instanță a Vechii Religii. Trei femei au fost alese să devină prezicătoare. Ele interpretau cuvintele zeilor. Când ele dădeau o judecată, aceasta era finală.

-Deci nu sunt doar supertiții vechi?

-Nu, ele au ales să vă ofere această soartă. E judecata zeilor împotriva voastră.

-Judecată?

-În mod normal, cele trei femei trimit pe cineva care să îți ofere o monedă.

-Două fețe ale aceleiași monede...

-Una din ele este Judecata, iar cealaltă este Soarta. Vechea Religie spunea că acea monedă nu conține doar vinovăția omului, ci și drumul ales de zei pentru el. De asta e judecată și soartă.

-Te ajută să îți alegi calea...

-Da. Se spune că doar zeii pot schimba soarta omului. Chiar și așa, doar după ce se căiește și-i mulțumește.

-Crezi in toate astea?

-Sunt bătrân. Suficient de bătrân ca să nu ignor credințele altora.

-Drako...

-Ai făcut bine să mă invoci, Merliah. Înalta Instanță a Vechii Religii e vocea zeilor. Ea a stabilit soarta ta și a oamenilor tăi.

-Și care va fi?

-Semnul prezice moartea ta.

-Când? Când se va întâmpla asta?
  Nu îi este frică de moarte, îi este teamă că familia și oamenii ei vor rămâne fără protecție. E conștientă de puterea pe care o are și de faptul că ea este singura care îi poate proteja de orice și de oricine. Gândul că ar muri, iar ei ar fi nevoiți să lupte cu pericolele care pândesc în întuneric, o înspăimântă mai mult decât orice altceva.
-Drako? Te simți bine?
-Viitorul nu e niciodată limpede, ar trebui să știi asta. Sunt multe drumuri. Nu toate duc la distrugerea regatului.

-Dar duc la vrajitoare, nu-i așa? La Corvina.

-Soarta ei și a ta sunt legate ca iedera de un copac.

-Mă tem că e periculoasă.

-Ai de ce să te îndoiești de ea, copilă.

-Nu pot face nimic?

-Uneori, pentru a salva pomul, iedera trebuie tăiată. Dacă ți se va oferi șansa să o omori pe vrăjitoare, să nu dai greș!

-Cum le vom găsi pe cele trei femei?

-Există un izvor sacru. Acolo te duc.

-Bine. Dar acest izvor...cum e posibil să existe aici? Nu ar trebui să fie în lumea muritorilor?

-Ba da, dar puterea lor e mare. Au puterea de a veni și aici.

Aterizez într-un luminiș...Aud susurul apei. După ce fata coboară, mă uit în ochii ei.

-Merliah, nu știu ce vei întalni. Dar vechea religie e puternică acolo. Izvorul e centrul forțelor sale. Ai mare grijă, copilă.
-Așa voi face.
  Mă întind pe pământ și o privesc cum se îndepărtează.