Frați Vitregi - (Boyxboy)

3

Ma trezesc mai obosit decât am adormit, dar ma bucur ca azi e sâmbătă și nu trebuie sa merg la școală. Ma ridic din pat și casc larg. Îmi iau hainele de pe scaun și întru în baie apoi fac un dus lung. Mi-am făcut toate bagajele și urmează sa mergem la famila Collins. Urăsc ca trebuie sa fiu frate vitreg cu Artemis, îl urăsc din toată inima mea, dar ador faptul ca o sa pot avea grija de bruneta, și ca o pot apară de tata.

- Hai odată!

Îl aud cum ma striga de jos și închid ochii, apoi iau o gura mare de aer încercând sa ma mai calmez. Îmi iau bagajul și merg jos apoi întru în mașină. Oftez lung și silențios privind pe geam totul, drumul, parcul și magazinele. Ma simt ciudat și sunt foarte agitat.

(...)

Sunt deja în camera mea noua și îmi aranjez lucrurile pe aici. Îmi trec limba peste buze, și îmi mușc buza inferioara destul de tare pana simt gustul metalic de sânge. O lacrima mi se scurge pe obraz și pa las pe spate căzând pe pat apoi las lacrimile sa curgă în continuare pe fața mea. Mi-e dor ne mama, o vreau înapoi, vreau sa stau cu ea și sa fac tâmpenii iar ea sa ma certe, sa ma joc pe afara iar ea sa ma strige sa vin în casa, sa îi aud glasul și sa o aud râzând, sau să-i mănânc mâncarea gustoasa. Aud ușa deschizându-se și îmi șterg repede lacrimile. Ma uit și oftez zgomotos când îl vad pe Artemis.

- Ce vrei?

Îl întreb sec fără prea mult interes și ma las iar pe spate. Nu îl suport, nu pot sa o fac, e un om oribil, iar el e principalul motiv din cauza căruia toți se iau de mine.

- Uite, știu ca trebuie sa fim frați vitregi, dar dacă spui asta cuiva te omor! Clar?

Îmi spune amenințător iar eu îmi dau ochii peste cap complet dezinteresat. Nu-mi pasa de ce spune, nu îmi este frica de el, dar oricum nu spuneam nimănui. Poate crede ca ma sperie, dar nu o face, știu și eu sa ma bat chiar foarte bine, am făcut 3 ani de lupte, Izabela a insistat, fiindcă atunci când te ocupi de fișe, secrete și chestii strict secrete, e posibil ca cineva sa vrea sa te răpească, ca sa afle cât mai multe chestii de la tine. Sunt în chestiile astea de 4 ani, de când a murit mama, cam după o luna, m-am apucat de asta.

- Mhm, oricum nu spuneam nimănui, se rade și asa destul de mine!

Îi răspund sec și trec pe lângă el mergând în camera brunetei. Am nevoie de ea, am nevoie de un sfat, nu știu ce sa mai fac, sunt terminat psihic. Bat la ușa și îmi spune sa întru asa ca asta fac. Când ma vede se ridica automat de pe pat. Observ ca poarta un tricou mare cu flăcări pe el, care e tricoul meu preferat. Chicotesc când vad ca-i vine ca o rochie puțin mai sus de genunchi.

- Hey, scuze, doar ca e asa confortabil și drăguț tricoul. Dacă vrei ți-l dau înapoi, dar iau un hanorac în schimb.

Îmi spune și zâmbește smecher. Îi ciufulesc parul iar ia și-l sufla din față. Ne așezăm pe pat și observ ca juca ceva joc cu cărțile, singura. Le aduna și îmi zâmbește apoi le împarte la doi și începem sa ne jucam.

(...)

Stam pe pat încă râzând de la videoclipul amuzant la care ne-am uitat.

-Am o idee!

Fața i se luminează și îmi spune entuziasmata. Îi fac semn sa continue și îmi dau parul din ochi apoi ma ridic în fund pe pat ea făcând la fel.

- Hai sa ne jucăm prinselea.

Bate din palme iar eu chicotesc. Dau din cap afirmativ iar ea începe sa fuga, eu urmand-o râzând. Tata și mama ei sunt plecați 3 zile, asa ca putem face ce vrem. Alergam prin toată casa și îl vad pe șaten pe canapea privindu-ne curios și amuzat. Pitica aleargă chiar repede! Ma împiedic de scări și cad, dar din greșeală o agăț de picior și cădem amândoi. Radem și ma ridic de jos ajutând-o după asta sa se ridice. Respiram scandat din cauza oboselii și ne așezăm pe jos.