Dragă jurnalule #16

11 1 2
                                    

Xander

Am rămas pe hol stingher și privesc cum Anarih zboara ca o umbră suferindă în față mea. Mă doare inima să o las așa. Nu am crezut că va ajunge momentul să mă resemnez în fața sentimentelor tot mai puternice ce infloresc față se ea... față de tocilara asta nenorocită.

Ce e ciudat.... e faptul că....

Îi simt toată durerea.

Și....

Doamne Dumnezeule.... cât de tare o doare....

Nu mi s-a întâmplat niciodată cu nicio fată să îi simt durerea, dorința, fericirea, dragostea timidă și nescceptată că e acolo puternică. Nu mi s-a întâmplat să știu în fiecare secundă ce simte iar în același timp să le trăiesc împreună cu ea.

Ce se întâmplă?

Nu înțeleg?

Ce am cu fata asta? E doar o tocilară Xander. E doar o tocilară..... Xander ai mai avut tocilare pănă acum și nu ai făcut în halul ăsta și nici nu ai făcut aproape sex cu ele în baie.

Ce se intamplă cu tine Xender, Xander , Xander......

Of... să fie oare...

Nu! Nu! Nu! Nu! Nu!

Nu se poate așa ceva!

Să nu îmi zici că m-am îndrăgostit de Anarih?

Ba da te-ai îndrăgostit uriașule.

Taaaci conștiința nu mai complica lucrurile decât deja sunt.

Nu le complic doar vreau să îți arăt ce este cu adevarat în inima ta și tu, la fel ca ea, nu vrei nici în ruptul capului să vezi.

Crezi că și ea incepe să simtă ceva pentru mine?

Tu ce ai simțit inante să zboare?

Dezamăgire, durere.

Și cine simte asta?

Cineva care are sentimente pentru tine.

Exact.

Vezi Xander și ea simte la fel pentru tine.

Iar tu ce faci?

Ce fac?

Îți bați joc de ea!

Eu... eu..

Da tu.

Crezi că fata asta merită să te comporți așa cu ea?

Nu.

Crezi că reputația ta merită să îți bați joc atâta timp de fata pe care o iubești din copilărie.

Nu.

Și nu îmi mai aminti. Pleacă de aici conștiință. Pleacă.

Din păcate pentru tine nu o să plec niciodată de aici sunt și voi fi mereu parte din tine.

Pleacă.

Bine, bine! Fac o excepție de data asta. Doar pentru că vreau să te las pe gânduri.

Te urăsc. Pleacă!Pleacă!
Spun eu în timp ce iau de pe jos ghiozdanul si papucul lipsă a lui Anarih. Și îmi iau zborul spre casa ei ca să i le duc inapoi. Poate așa pot vorbi cu ea ca să rezolv situația asta.

Te urăsc conștiință când mă mustri așa.

Detest să recunoasc că încă din copilărie mereu am plăcut-o într-un mod special pe Anarih. Mereu ne simteam bine împreună, dar totul s-a schimbat când am devenit popular.
Am început să umblu cu cei populari și a trebuit să mă comport ca un dobitoc ca să nu ajung în gura leilor și să fiu mâncat de viu. Nu îmi doresc să fiu batjocorit de nimeni sau dat pe dinafară așa că a trebuit să mă transform în cel mai sexy și popular băiat din școală. Chiar dacă asta a presupus renunțaarea la vechiile pretenii. Era singura cale. Altfel eram unul dintre cei batjocoriți.

Registrul tocilarei angeliceUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum