Capitolul 7

63 11 1
                                    

Se face seară în parc, Taehyung alege să se îndrepte spre casă.

Acesta face o oprire la o cafenea din apropiere. Se aproprie de tejghea și o vede pe Irene singură la masă.

Taehyung

-Ce doriți să comandați?

-Vreau două cafele cu lapte și zahăr te rog, la masa 5. Mulțumesc!

Fac comanda și mă îndrept spre Irene, la masa 5.

-Bună seara! Ce faci noaptea aici?

-Cateodata ai nevoie de un moment de liniște, ăsta este unul din ele!, Dar tu? Ce faci aici?

-Eu? Am fost în trecere, te-am văzut și am venit la tine.

-Te rog, întoarcete! Încă te iubesc! De ce ai ales să lași atâția ani împreună și să pleci?

-Nu vei înțelege. Am făcut asta pentru binele nostru. Degeaba mă iubești dacă sentimentul nu mai este reciproc.

Această își îndreaptă privirea în jos.

-Dar, sunt sigur că vei găsi o persoană potrivită pentru tine.

Între timp chelnerița apare cu două cafele, le așează pe masă și pleacă.

-Fac cinste!

Aceasta zâmbește cu coltul gurii și gustă din cafea.

-Exact cum îmi place.

Beau cafeaua și ies din cafenea cerândumi scuze politicos. Mă urc în mașină și plec spre casă facânduse deja târziu.

Intru pe ușă încet și văd o lumină din camera lui Jungkook aprinsă.

Deschid ușa puțin și văd cum stă cu capul in telefon înfundat cu ochii în ecran.

-Ce faci aici? De ce nu dormi?

-Ai ajuns?

Sare din pat și mă îmbrățișează ușor.

-Ce-Doamne
Îl îmbrățișez adânc. Mă simt ca un iepure pufos.

-Mi-am făcut griji! Unde ai fost?

-Ămmm am fost afară.

-Ai venit prea târziu! Ești obosit nu-i așa? Ție foame? Îți fac ceva de mâncare?

-Nu, chiar nu e nevoie.

-Mă bucur că ai venit acasă!

-Mă voi duce să mă culc acum.

-Noapte bună!

-Noapte bună!

Jungkook

Și cred că m-am îndrăgostit. Pielea fină, parul moale, mâinile catifelate, și vocea care îți încântă urechile. E perfect.

-Dar totuși, cine e femeia aia? E nevasta lui? E iubita lui? E ceva rudă? Nu cred că e nimic între ea și el, dacă era să fie, îmi spunea,nu?

Mă tulbură asta. Adorm brusc cu mii de gânduri în minte.

A doua zi ...

Rosé

Mă trezesc să le facă micul dejun celor doi dar aud cum ușa de la casă se deschide brusc.

Irene

-Bună dimineața!

-Bună dimineața! Vă servesc cu ceva?

-O cafea te rog., Îi spun asta în timp ce-mi dau ochii peste cap.

-Dar, Taehyung nu sa trezit încă? Trebuie să meargă la job.

-Îl voi trezi încurând, stați liniștită.

Rosé

Îi aduc cafeaua,îmi cer scuze politicos și mă îndrept spre etaj unde mă duc să-l trezesc pe Domnul Taehyung.

Deschid ușa cu grijă, dau perdeaua de pe geam pentru a intra lumină și mă întorc spre ușă unde rezemat de tocul ușii era Jungkook.

-Bună-Bună dimineața...

-Mda, bună dimineața!

-Nu te sinchisi, îl voi trezi eu.

-Ămm-atunci, eu voi pleca.

-Pleacă!

Jungkook

Mă așez pe un colț de pat mângâindul pe obrazul rece.

-Trezeștete.

-Doar 5 minuteeee., Îmi spune acesta în timp ce își bagă capul în perna pufoasă.

-Vezi întârzia la job.

-Bine,bine hai că mă trezesc.

Moleșit de somn acesta își scoate capul din perne, se ridică și se îndreaptă spre baie.

Eu rămân pe pat unde îmi apar mii de gânduri ciudate.

-Chiar îmi place de Taehyung. Nu pot să îl pierd. Țin foarte mult la el și nu-mi pot permite să îl pierd.

Acesta iese din baie somnoros și pleacă din cameră val vârtej.

-Ce a pățit? A plecat fără să spună nimic. Am greșit cu ceva?

Mă ridic de pe pat și cobor jos unde Rosé ne aștepta cu masa caldă.

Dintr-o dată văd pe geam o doamnă mai în vârstă, coborânduse dintr-un bolid imens de mii de euro.

Aceasta pășește greoi până ajunge la ușă.

Cine crezi că este doamna misterioasă?



Blind Man In LoveUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum