Lupoaica Ascunsa-in Curs De Editare-

Capitolul I

Sunt Roxette,prefer Roxx. Nu am trasaturi speciale,par saten,ochi caprui,buze mici,rosiatice. Nimic special. Simpla.. asa iti spuneam daca ma intrebai,dar intr-o zi,viata mi s-a dat peste cap...

#FlashBack#

Ma aflu in mijlocul padurii,tocmai a plouat ,iar in jurul meu troneaza mirosul proaspat de dupa ploaie. Iubesc locul asta. Mi-am continuat plimbarea,fara vreo directie. Am inceput sa ma simt ciudat,tremuram violent,necontrolat. Am cazut in genunchi rapusa,asteptand,ba nu,SPERAND,sa inceteze. Eram speriata,plangeam,nu mai intelegeam ce mi se intampla. Dupa minute de chinuri groaznice,m-am linistit. Dar nu ma simteam normal, nu eram aceeasi. Aveam simturi mult mai ascutite,auzeam fiecare fosnet,mirosul ierbii se intetise. Am incercat sa ma ridic pe "doua picioare " dar am cazut pe patru labe. Labe..stai?...LABE?! Mi-am privit atent paroasele "maini" care acum erau niste labe ca de caine,dar mai masive,de lup. M-am miscat putin si mi-am intors capul vasand ca am coada si blana, si tit tacamul,pentru un lup. Eram alba,un alb imaculat cu tente violacee ..e suberb.

Dupa 10 minute de strofocari si mai stiu e ce,am inceput sa ma transform inapoi in om. Am alergat acasa la parinti mei cei perfecti,la propriu,unde le-am povestit toata ciudatenia şi asa mai departe.Dupa ce am terminat monologul,mama s-a dus si-a scos dintr-un sertar care parea inexistent un medalion violet. Imi placea medalionul,e mov,era perfect. A venit cu el desfacut spre mine si mi l-a pus la gat. Mi-au explicat,eu punand intrebari infinite, ca sunt un varcolac,dar mai special,eu ma uitam confuza,caci parca vorbeau chineza. Nici ei nu stiau ce am special dar stiau ca sunt vârcolac ca si ei,ceea ce se pare ca nu am vazut,desii stau cu ei de 15 ani,pentru Dumnezeu!

Intre timp am aflat ca piatra ma proteja de pericole,ma ajuta sa ma transform fara sa-mj distrig hainele si mult mai multe explicatii pe care nu m-am mai obosit sa le retin. Oricum aveam sa aflu cu timpul. Eram mult prea obosita ca sa mai asimilez informatie,asa ca m-am indreptat catre dormitor,trantindu-ma pe pat obosita de moarte. Am adormit imediad,cazand intr-un somn adanc.
##
Sunt sub forma de lup,in jurul meu aflandu-se alti lupi,ba nu,varcolaci...pareau a fii prieteni mei,fiecare mirosind ciudat,adica placut,dar ciudat. Printre ei ,sunt sigura ca e si Kate,mirosul de portocal invadandu-mi narile,acestea fiibd fructele ei preferate. Am inceput sa-i recunosc pe toti,realizand ca miros a ceva ce le place cel mai mult.
Un baiat de aproximativ 16 ani mi-a atras atentia,s-a preschimbat rapid,inainte sa-i pot observa mai bine trasaturile,dar am putut vedea o pereche de ochi albastrii electrizanti si un par in care mi-as infige mainile, sa verific daca e la fel de fin pe cat pare,nu de alta,claia sa de pat brunet aranjat intr-un mod neglijent,arata...drăguț,ba nu superb,si-mi vine sa-mi dau palme,caci eu nu am gandit niciodata asa,nici macar in vise. Lupul sau,parca aveam o legatura cu el,ceva mai mult de un frate,ceva mai special,predestinat. Mi-am scuturat capul,privindu-l. L-am surprins cum ma inspecta..intr-un fel ce nu-l pot descrie. Era fermecator,din nou,ce mama naibii am?! Mi-am lipit o palma mintal,redirectionandu-mi atentia,dar inainte sa pot face ceva,am realizat ca se afla periculos de aproape de mine. Simteam cum o parte din mine o lua razna,ceva ma impingea sa ma apropii. M-am opus,speriata ce-i drept,in schimb, el a rupt distanta dintre noi si...
##

M-am trezit cu sunetul enervant al alarmei ce ma anunta ca trebuie sa plec catre inchisoare. Am aruncat telefonul in perete si mi-am inceput rutina zilnica.

#End of FlashBack#

Din ziua aceea nu m-am m-ai preschimbat,chiar daca uneori as fi dorit. Au trecut doi ani de atunci,in prezent avand 17 ani,si o viata de asolescenta normala,ma rog,pe cat posibil,avand in vedere ca ma manifest ca un varcolac.

____________________________________
#update#
Ok,am recitit cartea si m-au durut ochii. Nu pot sa cred ca  pot scrie atatea baliverne. Ma rog,am editat doar primul capitol,o sa revin,dar ma preseaza timpul. Va multumesc ca nu m-ati parasit dupa mai bine de 1 an de inactivitate.
Ok,cam asta-i tot.
LOVE