SECRETE...

CAP.5

~Ce am vrut să fac din primul moment în care te~am văzut,spuse el cu voce răguşită.O făcu să retrocedeze până o lipi de peretele din umbră.Vreau să descopăr ce gust ai.

~Nu,mulţumesc.~spuse Ximena cu firmeţe,luptând contra tentaţiei de a se afunda în muşchii săi pentru a proba cum ar fi să se guste unul pe altul.

~Privindu~mă cum mă priveşti,te aştepţi să te cred?~dura şi senzuala gură se curbă într~un surâs.

Confuză de că era capabil să o studieze aşa,încercă să analizeze acel amestec de dorinţă şi dispreţ.Dar acel moment de îndoială fu fatal.Gura lui coborî spre a ei cu o urgenţă flămândă,ştergând orice gând din mintea sa.Se simţi ca niciodată ,valuri de senzaţii îi traversau corpul de sus în jos,ca un tsunami,cu fiecare mişcare a limbii lui.O flacărâ i se aprinse în pelvis şi sfârcurile i se întăriră până la durere.Inflamată de propriul răspuns,se lipi de el chiar când el îşi băgă mâinile sub coapsele sale şi o ridică pentru a o prinde între corpul său şi perete.Se simţea încolţită,excitată şi cu o dorinţă sălbatică de mai mult.

Mâinile lui îi străbătură spatele până la faţa ei,în timp ce ea îşi afunda degetele în părul lui.Nasul său captă parfumul lui:a bărbat curat şi fierbinte şi a miros de săpun şi parfum special.Inspiră ca şi cum ar fi fost un drog.

~Eşti prea micuţă pentru a face asta în picioare~se plânse Fabio lângă buzele ei roşii şi umflate.

Acest comentariu pătrunse prin ceaţa de dorinţă ce o cuprinsese."Să facem ce???".Reveni rapid la realitate,conştientă că picioarele ei erau în jurul lui şi că fusta ei era la înălţimea taliei.Şocul o lovi ca o palmă.

~Lasă~mă jos!exclamă ororizată.Nu ar trebui să facem asta!

Fabio o lăsă jos încet,fără chef,iar ea cu mâini grăbite,trase de fustă pentru a~şi acoperi coapsele dezgolite.Era ororizată de lipsa ei de control şi de falsul mesaj de disponibilitate ce i~a dat răspunzând atacului său în acel mod.Nu era o aventureră şi nici nu se juca tentând bărbaţii.Când. stomacul său atinse larga şi potenta erecţie în timp ce o lăsa jos,ştiu că el nu avea chef de tentaţii.Era excitat,complet excitat,iar chipul său se înroşi.Creierul îi spunea că fusese doar un sărut,dar nici un sărut,nici o mângâiere masculină nu avusese acel efect explosiv asupra ei.Şi chiar când îşi înălţă privirea spre el un moment,ştiu că vroia să o ia din nou în braţe şi să o sărute.Cu mâinile tremurânde,îşi luă de pe jos geanta ce căzuse şi şi~o puse pe umăr.

~Asta în lumea Ximenei înseamnă "nu",sau un prudent"nu acum,nu aici"?întrebă Fabio cu calm.

~E un "nu,niciodată".Îmi pare rău.Asta nu trebuia să se întâmple.Lucrez pentru mama ta.Nu cred că ei i~ar plăcea...

~Te asigur că de acum mulţi,mulţi ani pe mama nu o mai interesează pe cine duc la pat,o întrerupse Fabio dur.

Nervoasă şi incomodă,Ximena se îndepărtă de el cu picioare moi.Transpiraţia perla buza superioară când simţi căldura soarelui căzând pe corp.Davastată de ruşine de valul de pasiune ce explodase între ei,făcu un efort de a se explica.

~Să admitem,în circumstanţele acestea,nu e o idee bună,motivă cu firmeţe.Nu am nici o intenţie de a mă băga în pat cu tine,aşa că nu are sens să începem ceva ce nu se va termina cum vrei tu.

~În după~amiaza asta te voi duce la Florenţa...vom lua cina împreună~afirmă Fabio,ca şi când ea nu ar fi vorbit

Ximena îngheţă.Era evident că făcuse o greşeală şi avea să primească pedeapsa.