SECRETE...

CAP.9

Fabio făcu un pas înapoi pentru a~i permite intrarea în camera plină de cărţi de jos până sus şi închise uşa nerăbdător.

~Am primit o informaţie preocupantă despre tine.

~Despre mine?-exclamă Ximena surprinsă.Se îndepărtă de el mergând spre fereastră.-Despre ce naiba vorbeşti?

~Jerome Charles.~îi lansă Fabio.-E un vechi prieten şi vecin.

Ximena nu se mişcă.Numele o lovi ca o palmă pentru că,bineînţeles,nu uitase acea seară;de fapt,niciodată nu va putea uita ce fusese obligată să facă pentru a o convinge pe mama ei să îi dea informaţia pe care o dorea.În acel moment,gândi că viaţa era foarte nedreaptă.Ce probabilităţi erau ca exact acel bărbat să fi fost prieten cu familia Aligueri?Se întrebă cum de avea atâta ghinion.Pe de altă parte,nu făcuse nimic cu Jerome de care să îi fie ruşine,doar dacă bărbatul minţise în legătură cu orele ce le petrecuseră împreună.Nu era nevoie să se scuze pentru comportamentul său.

Fabio se apropie de ea,privindu~i chipul întrebător.

~Văd că recunoşti numele.Ai putea să îmi dai o explicaţie?

~Nu trebuie să îţi explic nimic tie.-spuse ea fără să se bâlbâie.-Cum ţi~am mai spus,lucrez pentru mama ta, nu pentru tine.

~Nu o vei incomoda pe mama cu această conversaţie.-afirmă Fabio cu dispreţ.-Îi vei pune o scuză ,probabil relaţionată cu familia ta,şi îi vei spune că îţi pare rău dar că trebuie să te întorci la Londra imediat.

~Îmi ceri să renunţ la munca mea şi să plec?-ochii ambar ai Ximenei se deschiseră larg la auzul acestei cereri.

~Nu îţi cer,îţi ordon să pleci-replică Fabio.-Ai lucrat ca domnişoară de companie!Nu eşti tipul de femeie pe care să o vreau lucrând pentru mama mea!

~Dumnezeule,ce prejudicii!-declară Ximena supărată.E incredibil de insultant venind de la un bărbat ce are trei amante!Credeam că,în circumstanţele tale,proverbul"trăieşte şi lasă sa trăiască"ar fi fost potrivit.

Fabio rămase paralizat şi ochii i se măriră un moment.Se înroşi de furie şi îşi strânse gura.

~De unde ai informaţia asta?

Ximena,roşie,tăcu.El nu negase.Poate nu ar fi trebuit să zică aşa ceva,dar era mai bine să fie egali.Nu avea de ce să asculte morală etică,când el avea o viaţă îndepărtată de moralitate.

~Eşti un adevărat ipocrit...

~Sasha Kusnirovich.El ţi~a spus asta-ghici Fabio,încercând să îşi controleze furia.Nu îşi putea permite să îşi piardă controlul.

~Dacă ştii că m~am întâlnit cu Sasha în Florenţa,înseamnă că m~ai urmărit.Cine ţi~a dat dreptul să îmi invadezi viaţa privată?

~Am dreptul să îmi protejez mama de o femeie ce i~ar putea cauza inconvenienţe şi ruşine.Şi ,din punctul meu de vedere,o femeie ce a lucrat ca domnişoară de companie şi care fuge la chemarea lui Kusnirovich nu e o angajată acceptabilă.

Ximena,plină de furie se apropie de el şi ridică braţul.

~Nu îndrăzni să mă insulţi,nici să vorbeşti rău de Sasha!

O mâna dură ca oţelul îi prinse încheietura mâinii pentru a o împiedica să îi dea o palmă peste faţă.

~Nu mă atinge!-strigă Fabio răguşit,înainte să îi dea drumul.