CAP.23

6.3K 318 3
                                    

   ~Trebuia să te văd.-declară el.
   ~Nu avem absolut nimic să ne spunem.
   ~Tu eşti importantă pentru mine,Ximena.-spuse el răguşit.
   ~Atunci ai o formă foarte ciudată de a o demonstra.-răspunse ea,supărată că îndrăznea să spună aşa ceva când îi demonstrase cât de puţin îl interesau sentimentele ei în seara balului.-Până în seara asta nu mi~ai spus nimic personal despre tine.Chiar a trebuit să aflu prin mama ta că ai fost căsătorit.Ne~am distrat,cum ai spus odată,dar nu a mai fost amuzant şi s~a terminat,pentru mine s~a terminat.
    ~Când ţi~am povestit despre tatăl meu mai devreme,a fost pentru ca tu să te simţi mai puţin incomodă pentru arestul mamei tale.Nu sunt obişnuit să vorbesc despre mine.Nu obişnuiesc să împart probleme private cu lumea.
    ~Ceea ce justifică motivul pentru care am plecat.
     ~Nu sunt unicul care a ales să păstreze secrete.-o atacă Fabio,cu ochii aprinşi de vină.
    ~Asta ce ar trebui să însemne?
    ~Poate asta îţi va explica.-Fabio scoase o scrisoare din buzunar şi i~o întinse.
     Ximena se încruntă şi acceptă plicul.Părea o felicitare,dar nu era ziua ei.Rupse plicul pentru a scoate scrisoarea şi o deschise.
   “Bine ai venit în familie.
                  Miguel.“
   Fabio se apropie pentru a privi peste umărul ei şi citi mesajul.
     ~Ce înseamnă?-şopti Ximena,temându~se să creadă că era ceea ce ea spera să fie.
    ~Proba de ADN a fost pozitivă...-el îl privi chipul.-Da,Miguel mi~a spus că credeai că putea fi tatăl tău,dar că nu i~ai spus până în seara balului.Te~ai gândit să împarţi această posibilitate cu mine vreodată?
      Ximena se simţea în nori,atât pentru vestea că Miguel era tatăl ei,cât şi pentru scrisoarea ce indica că el vroia să facă parte din familie.Era prea frumos să fie adevărat.
    ~Ce crede Miguel despre asta?
    ~A avut câteva zile să asimileze impactul existenţei tale,dar pare mulţumit.Deasemeni,i~a dat vestea mamei.A fost uimită de experienţa nefericită ce a avut~o cu mama ta,dar,de când ştie,îşi petrece ziua făcând delicioase comparaţii sentimentale între soţul ei si tu.Spune că aveţi acelaşi zâmbet.Eu nu am observat asta niciodată.
      ~Mă bucur că pe mama ta nu s~a supărat de faptul că asta a ieşit la lumină.Şi e logic că nu ai văzut vreo asemănare între zâmbetul meu şi cel al lui Miguel.El abia zâmbeşte în prezenţa ta.De ce ar face~o?Ar trebui să fie fericit cu gesturile tale de dezaprobare?
     ~Eşti conştientă că asta te transformă în sora mea vitregă?-o întrebă Fabio cu un zâmbet ironic,ignorând acuzaţia.-Şi că bebele ce aşteaptă mama va fi fratele vitreg al ambilor?
   Ximena zâmbi gândindu~se la asta.
    ~Nu ai idee ce înseamnă să nu ştii cine îţi este tată,mai ales cu o mamă ca Odette.Să descopăr adevărul era important pentru mine şi Miguel şi mama ta au acceptat asta foarte bine.Sunt foarte,foarte norocoasă.
      ~Informaţia pe care o cerusei mamei tale şi pentru care te~a convins să lucrezi în acea seară ca acompaniată...-începu Fabio fără să îşi ascundă dezaprobarea.-Era numele tatălui tău?
    ~Da.-confirmă ea,urând faptul că pentru prima dată vorbeau aproape ca doi necunoscuţi.Totuşi,nu ştia ce altă relaţie ar putea avea după nefericita lor aventură.
    Dar era evident că trebuia să se ocupe de sentimentele ei pentru că Miguel era tatăl ei biologic şi Fabio va forma parte întotdeauna din viaţa lui şi a Anastasiei.
   ~Am crescut crezând că un alt bărbat era tatăl meu,unul ce trăia în străinătate.L~am văzut doar de câteva ori,dar am descoperit că nu era tatăl meu când am împlinit 18 ani.-explică ea.
    ~Şi să descoperi cine era te~a împins să accepţi să lucrezi cu mama...aceea era unica ta intenţie?
    ~Vroiam să am şansa să îl cunosc pe Miguel un pic înainte să vorbesc cu el,dar lucrurile s~au complicat mult.Înainte şa plec în Italia nu mi~am făcut nici un plan.Am văzut oferta de muncă în pagina web a castelului şi m~am gândit că era o şansă căzută din cer.Dar când am ajuns,Miguel şi Anastasia erau o pereche fericită de recent căsătoriţi;m~am temut că,dacă aş fi rezultat fiica lui Miguel,asta le~ar fi stricat mariajul.
    ~S~ar fi putut întâmpla...Dar,din fericire,mama nu se simte ameninţată de descoperirea că soţul ei are o fiică adultă,dar,mai mult,te cunoaşte şi îi placi,aşa că nu ca şi cum s~ar vedea obligată să accepte o necunoscută.
     ~Chiar şi aşa,mama ta e foarte generoasă.-răspunse Ximena.
   ~Adevărul e că aveam dreptate să mă îndoiesc de motivele tale de a lucra pentru ea.Mă acuzi că am secrete,dar în realitate tu ne~ai ascuns nouă mult mai multe lucruri.Ai intrat în casa mea şi i~ai câştigat încrederea mamei cu motive false.
    ~Asta nu e drept.-obiectă Ximena.
    ~Ştii că da.Înţeleg motivul care te~a dus la această farsă,dar ne~ai ascuns şi cine era familia ta şi faptul că veneai din o familie privilegiată.
     Ximena se înroşi pentru că,în mare măsură,avea dreptate.
    ~Eu nu m~am născut într~o familie privilegiată.De fapt,viaţa mea nu a avut nimic privilegiat până când Ely şi Sasha s~au căsătorit.Atunci totul s~a schimbat dintr~o dată şi m~am găsit petrecându~mi weekend~urile într~o casă de câmp cu servitori şi cu Ely cumpărându~mi blugi de marcă.
   Cineva bătu la uşa salonului şi Fabio merse să răspundă.
    ~Vrei cafea?-întrebă el peste umăr.-Sau ceva de mancare?
   ~Nu,mulţumesc.-nu credea că ar fi putut înghiţi nimic şi era supărată că Fabio îi amintise că nu fusese sinceră când ceruse munca doar pentru a se apropia de Miguel.Nu avusese intenţia să facă rău nimănui şi,din fericire,nimeni nu rezultase rănit;credea că acest comportament merita să fie judecat de concluzia finală.-Nu am vorbit despre familia mea pentru că nu vroiam ca nimeni să mă întrebe de ce,fiind cine sunt,aveam nevoie să lucrez.Mai mult,încercam să scap de surorile mele şi de aşteptările lor de la mine şi vroiam să disfrut un pic de libertate.-explică ea.-Le iubesc pe toate,dar se bagă prea mult în viaţa mea.Niciodată nu mi~au permis să iau propriile mele decizii.Ele decid totul,inclusiv cu cine pot sau nu pot să ies.
   ~Eu nici măcar nu aş fi intrat în lista lor de posibili candidaţi.
  ~Nu te înşela,Fabio.-Ximena strâmbă din nas.-Eşti bogat şi ai succes.Astea sunt calităţile pe care surorile şi cumnaţii mei le respectă.
   ~Kusnirovich ştie cine sunt şi era dispus să mă dea afară din casa lui în seara asta.Nu era nici respect nici acceptare în felul lui de a mă primi.Adevărul e,cara mia,că îţi judeci rău familia.În momentul în care m~ai acuzat că aveam o altă femeie,puţin le~a păsat cine sunt şi averea mea;nu mă vroiau alături de tine.
     Ximena înţelese că era adevărat.Obosită emoţional se acomodă pe o canapea moale şi îşi sprijini spatele de perne.
   ~Eram obosită ca familia mea să îmi vigileze toate mişcările,încercând să accept serviciul ce ei îmi aleseseră.Ăsta a fost un alt motiv de a pleca în Italia,dar Sasha m~a urmărit până acolo.
   ~Lor le pasă de tine.Şi mie la fel.-spuse Fabio.
    ~Nu vreau să vorbesc de Cosmina.Continui fără să ştiu ce cauţi în Londra.E o călătorie de afaceri?
   ~Nu.Am venit doar să te văd.
   ~De ce te~ai căsătorit la 21 de ani?-întrebă ea repede pentru a schimba subiectul.Nu vroia să se lase dusă de sentimente,iar atacul era cea mai bună apărare.-Şi de ce nu mi~ai spus niciodată că ai fost căsătorit?
    Fabio păru confuz de această referinţă la văduvia sa.Inspiră profund,ca şi cum vroia să prindă curaj înainte să vorbească...

       (Sfârşitul cap.23)

SECRETE...Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum