SECRETE...

CAP.7.

~Dar părinţii mei au crezut întotdeauna că a fost Aldo,propriul lui tată.Bătrânul conte avea un temperament drăcesc.

Ximena îngălbenise,imaginea mâinilor elegante şi a degetelor lungi ale lui Fabio venindu~i în minte.Înghiţi în sec pentru a~şi controla greaţa.

~Dacă asta e adevărat,cred că a avut o copilărie oribilă.

~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~

Acea conversaţie încă era în mintea Ximenei atunci când urca scările castelului la sfârşitul serii.Admitea în sinea sa că nu era o idee bună să judece persoanele după aparenţe atunci când dădu colţul şi se întâlni faţă în faţă cu bărbatul ce îi ocupa mintea.

~Fabio!-exclamă surprinsă.

~Nici măcar nu ţi s~a şters rujul,spuse el cu satisfacţie.

~Ce naiba ar trebui să însemne asta?-îl întrebă Ximena.

~Nu l~ai lăsat să te atingă.

Ximena inspiră cu furie.

~Şi asta e treaba ta pentru că ...?

~În noaptea asta eşti a mea-o informă Fabio cu o siguranţă ce o făcu să expire aerul dintr~o dată.

După un moment,Fabio înrăutăţi situaţia:se aplecă,o luă în braţe ca şi cum ar fi fost o păpuşă şi o strânse ls piept.

~Ai înnebunit??Ce faci??-exclamă Ximena fără să ţipe,pentru ca nimeni să nu vină.De fapt,ar fi făcut orice pentru a evita fi văzută într~o asemenea situaţie.

~Nu mai fă pe proasta,ştii foarte bine ce fac-replică Fabio,împingând o uşă şi intrând într~o cameră ce nu văzuse niciodată pentru simplul motiv că era dormitorul lui

~A ce crezi că te joci?-aproape ţipă Ximena când o puse pe patul imens.

~Ai continuat cu întâlnirea şi am avut generozitatea de a nu mă băga.

~Nu ai nici un drept să te bagi!spuse Ximena furioasă -Nici un drept!

~Vreau să~ţi petreci noaptea cu mine,spuse el cu o expresie serioasă.

~Chiar dacă mi~ai fi cerut~o ca un om normal,răspunsul ar fi tot "NU"-îi replică Ximena cu furie,roşie de nervii ce îi provocau faptul că el avea acea gândire despre ea.Chiar nu vroia să~şi amintească episodul ce avusese loc în maşină;fără nici o îndoială asta îl făcuse să creadă că era dispusă să~i cadă în pat în momentul în care el ar fi dorit.

Ochii verzi îi aţintiră pe ai ei,strălucind de surpriză.

~Nu?-repetă ca şi cum ar fi fost un cuvânt ce nu ascultase niciodată din gura unei femei,cu atât mai puţin în dormitorul lui.

Ximena coborî rapid din pat,îşi recuperă un pantof ce pierduse şi îşi întinse rochia.

~Îmi pare rău dacă ţi~am dat o impresie greşită,dar nu mă voi culca cu tine-îi spuse cu convingere totală.

~Dar totuşi mă doreşti,murmură între dinţi.

~Ce s~a întâmplat în după amiaza asta...a fost o aberaţie şi a fost vina ta-afirmă Ximena furioasă de situaţia în care se afla şi supărată de faptul că el o credea atât de uşoară.Dar,considerând faptul că nu se opusese intimului episod din maşină,nu era sigură că îl putea învinui.Şi nu îi era de mare ajutor să vadă acel chip drăcesc de înger lângă ea,chip ce o făcea să îşi dorească să retrăiască acel episod.