𝐈̂𝐧 𝐢𝐧𝐢𝐦𝐚 𝐞𝐢 - 𝐹𝐼𝑁𝐴𝐿𝐼𝑍𝐴𝑇𝐴

33. O martoră perfectă

        Jameson se întoarse cu familia lui la aeroport.

        Se grăbeau să plece, în fond, mai era puțin și Brigid se căsătorea.

        Înainte ca să se despartă, tatăl său îi dădu un ghiont. 

    - Ascultă, Jameson. Fata e în regulă.

        Tatăl său, nu era genul de om care să facă risipă de cuvinte. Dacă avea nevoie de ceva, îi vorbea mereu, scurt și la obiect.

        Dar, acele cuvinte, oricât de scurte și neînsemnate ar părea, pentru el erau ceva mai mult.

        Când Wade îi spunea asemenea lucruri își dădea seama de intensitatea profunzimi lor.

        Mama sa îl prinse de braț.

    - O să îmi lipsești. O să mi se facă dor, din nou.

    - Ne vedem după câteva săptămâni, mami. La nunta lui Brigid.

        Noah puse o mână pe umărul lui.

    - Ai grijă, frățioare!

        Jameson încuviință și, le zări pe cele trei surori.

        Ama oftă prelung.

    - Brigid ne părăsește. Chiar trebuie să o faci și tu, Jamey?

        Toți începură să râdă.

    - Sunt singura căreia îi e dor de el? izbucni ea.

        Jameson privi la sora lui, blând.

    - Nu te părăsesc, Ama. Nici Brigid nu o face. O să rămânem tot o familie. Doar că una mai mare.

        Ea făcu o mutruișoară dulce.

    - Asta înseamnă că urmează să devii foarte serios și nu o să mai râzi niciodată?

    - Cine ți-a spus așa ceva? se încruntă Jameson.

    - Noah.

        Jameson îi trase o ocheadă aspră fratelui său.

    - Glumește, n-am de gând să fiu așa.

    - Promiți?

    -  Promit.

        O îmbrățișă strâns.

     - Dacă nu îmi dai drumul, mami o să mă certe din cauza părului.

        Brigid și Zoe chicoteau.

    - Fata asta nu o să se învețe niciodată cu rochiile și agrafele de păr, clătină, plescăind din limbă, mama lor.

        Era adevărat, faptul că Ama fusese mereu cea băiețoasă. Nu se potrivea, câtuși de puțin printre Zoe și Brigid. În copilărie, se refugia cu el și Noah, vrând mereu să facă ce făceau și ei.

    - Să nu cumva să întârzii la nuntă, glumi Brigid.

    - Abia aștept să ne revedem, îi zâmbi radios, Sue. Oh, și, transmite-i Briellei că i-am lăsat câteva borcane cu dulceață.

    - Nu cred că ar trebui să îi transmit. S-ar putea să fie dispărute până ce sosește ea, o înștiință Jameson.

    - Să nu îndrăznești, James! se oțeli la el, Sue.

   - Te necăjește, mamă. Dă-i pace, o convinse Wade.

        Se întoarse, imediat după plecarea lor, în oraș. Merse la apartament și o sună pe Charlotte. Nu era atât de târziu.