Iubire neașteptată

12.Verișorul lui Amy și gelozia lui Dean

Dimineța aveam o dispoziție minunată, ceea ce nu se întîmpla prea des, cînd înțeleg ca trebuie să merg la școală, dispoziția mea bună fiind generată și de evenimentele ce aveau să se întîmple în această zi, erau din cele ce mă făceau fericită. Și aveam motive. Astăzi avea să petrec o zi întregă cu Dean.

Telefonul meu începu să sune.

-Ce faci, copile?

-Mă pregătesc pentru școală. Tu?

-Mă gîndeam să trec să te iau. Vrei?

-Desigur, nu m-ar deranja.

-Bine , atunci în 15 minute ajung la tine.

-Te aștept.

Am închis telefonul și m-am îndreptat spre dulap pentru a-mi alege ceva haine. Deschid dulapul și văd o pereche de pantaloni scurți și un tricou negru cu floricele albe.

Îmi iau geanta și încalț ghetele. Ies pe ușă afară și observ mașina lui roșie , cu care am mers noaptea trecută.

El iese și se îndreaptă cu pași rapizi spre mine. Mă ia în brațe și mă învîrtește cît de tare poate, după care mă sărută dulce pe buze, făcînd ca să mă topesc în brațele lui. Cînd îmi ma lasă jos mă simt amețită, așa ca mă las dusă de mîna lui spre mașină. Pun geanta mea pe bancheta din spate, iar el mă așteaptă cu ușa mașinii deschisă. Mă urc și îmi pune protector, centura și închide ușa. Se poartă cu mine ca cu un copil micuț. Uneori îmi place. Urcă pe partea șoferului și pornește motorul. Se auzi sunetul acela ca la mașinele care participă la diferite curse, și porni din loc cu o viteză atît de mare încît am crezut ca primul stîlp va fi a nostru. Și așa se va încheia povestea noastră de dragoste.

Nu știu cum, dar am reușit să ajungem la școală. Cînd am coborît din mașină toate privirile erau țintite pe noi.

-Cum ne privesc toți, de parcă nu ne-au mai văzut niciodată împreună.

-Lasă-i să se uite, dacă sa fim noi doi , atunci sa fim în centrul atenției.

Și o văd pe Melony cum se apropie de noi și vine și îl sărută pe Dean pe obraz. Acesta o împinge într-o parte și se uită uimit la mine...

-Nu ai încurcat nimic?

-Eu, nu. Dar ce îți pasă ție ce fac eu cu Dean?

Eu ridic mîna ,care era împleticită cu a lui Dean, în semn că deja e ocupat. El se uită la mine după care spune:

-Chiar nu vezi că eu sunt cu Chrissy. Și cu ce ocazie a fost acest sărut?

-Pai nu știu, mi-ai plăcut azi.

-Îhm...

Se apleacă spre mine și îmi spune " va fi al meu, prostuțo", iar eu îi mimez un desigur și îl trag pe Dean, după mine.

-Micuța mea e geloasă, spune el cu un zîmbet pe chip.

-Nu, nu sunt geloasă.

-Desiguur! Îmi spune și mă sărută părintește pe frunte. Tu ești geloasă!

-Bine, poate un pic.

-Cît de un pic?

-Cam cît aș lua-o aici la pumni...

-Tu știi că sunt doar al tău.

-Mda... îl cuprind și nu vreau să-l mai las nicăieri, dar nesuferitul de clopoțel sună și ne strică momentul.