Iubire neașteptată

8. Gata, pa-pa, dragule

Am condus prin oraș cam jumătate de oră. După am ieșit din oraș, dar cunosc calea. E locul pe unde am venit la lac și ne îndreptăm exact încolo acum. Lacul era luminat de lună care se oglindea pe suprafața apei. Noaptea e mult mai frumos. Ne-am așezat pe bancă și pur și simplu ascultam liniștea, îmbrățișata de un urs, care are un pic și mă mănâncă. Mă sărută și mă simt atît de iubită, de protejată. Am avut parte de o seară minunată, alături de persoana iubita. Am ajuns acasă aproape de doua, așa că ne-am culcat imediat, a vrut sa rămână la mine, deci nu am refuzat. Spre dimineață vine un mesaj pe telefonul meu și a lui concomitent.

"Acesta e doar începutul. Am vrut cu binișorul, însă voi însuși a-ți făcut alegerea. Și nu a-ți făcut-o corect. R. "

Ne schimbăm cu privirile, după care Dean îmi smulge telefonul din mână, îi scoate bateria și îl pune pe noptiera. La fel face și cu telefonul său. Eu mă uit surprinsă la el, încă neînțelegând ce a fost asta.

-Mi-e somn și nu vreau ca cineva să mă deranjeze. Aici se includ chiar și telefoanele. Fiindcă nu mai pot să mai aud de Ricky, măcar un pic, nu-l suport mai mult ca înainte. Am obosit de el. Vino la mine, pitic, mă îmbrățișează, după care mă sărută pe creștetul capului , eu fiind cu spatele la el. Mă îmbrățișează și mai strâns, după care adormim.

Ceasul suna. Ce? Cine a pus alarma la ceas? Vreau să mă scol din pat, însă îmbrățișarea strânsă a lui Dean, nu îmi permite. Îl ciupesc pina nu se scoală.

-Alarma, omule, dă-mi drumul sa o sting că nu mai am răbdare cu ea.

-Stai un pic...

După se întinde peste mine spre noptieră și închide amărâtul de ceas. Am spus că am o problema cu el. Nu îl suport din cauza ca e enervant. Liniște, ce mult îmi place să o aud, pentru ca de jumătate de oră încoace suna neîncetat.

-Pentru ce ai pus ceasul?

-Ceasul... Ceasul... O Doamne o să întârzii... Unde îmi sunt hainele?

-Hainele sunt în dulap și unde o să întârzii, scumpule?

-Astăzi am un interviu foarte important pentru o slujbă pe care trebuie s-o obțin.

-De ce?

-Am nevoie să-l primesc, pentru a părea cit de cit normal.

-Dar nou ne ajunge să trăim, bine, nu?

-Ne ajunge, dar nu vreau să depind de părinți noștri sau de alt cineva. Vreau să construim o casa, să creștem copii noștri, să îmbătrânim fiind înconjurați de nepoți care ar dori să se joace cu noi. O viață normală.

-O viață plictisitoare, da și eu vreau toate acestea, însă acum cât avem energie vreau să fac mai mult.

-Angajează-te și tu.

-Eu... Nu știu trebuie? Și fac o față de cățeluș.

-Numai dacă dorești tu, dragă. Și afișează un zâmbet din alea care le iubesc la nebunie.

-Ce fel de slujbă?

-Păi... La o firmă cu relații internaționale. Îmi strigă din baie.

-Atunci succes la interviu.

-Mersi, ma sărută. Să ai grijă de tine și dacă domnul R. își mai face prezența, mă anunți.

Pleacă și eu mă întind în pat, e așa moale și mii așa de lene. Și nu m-aș scula. Decid să mă culc înapoi. Nu adorm bine că mă sună Dean.