our story from the high school //dnf//

XIV

Următoarea zi totul a mers normal până seara când Wilbur a primit un apel de la mama lui.

-Alo?

-Will, poți să faci ceva pentru fratele tău?

-Da?

-Deci Tommy vrea să vină la tine cu prietenii lui.

-Cânt timp, câți prieteni și câți ani au?

-Vreo 2 săptămâni, doi prieteni și ambii sunt de vârstă cu Tommy.

-Aha, ok când vin?

-Când îi primești?

-Mâine e ok?

-Da, e perfect.

Wilbur nu știa ce prieteni avea Tommy însă nu i se părea o idee chiar așa de proastă să primească niște copii de 13 ani la el acasă pentru două săptămâni atâta vreme când prietenii ăia doi erau ceva mai cuminți decât Tommy.

Următoarea zi Wilbur urma să îi cunoască pe cei doi prieteni ai lui Tommy.

-Bună Will!

-Hei, Tommy! Pe voi cum vă cheamă?

-Tubbo!

-Așa, și tu?

-Ranboo.

-Aha... e careva din voi doi mai responsabil să zicem?

-Nu știu exact dacă sunt. Spuse Tommy.

-Cred că dacă ar fi să zicem mai necopilăros sau ceva, atunci Ranboo.

(Sper să nu se supere nimeni e doar o poveste)

-Da, exact, âsta era cuvântul! Păi bine, Ranboo, îl știi pe Tommy și ummm... nu știu dacă cer prea mult dar eu nu stau pe acasă atât de multă vreme și dacă ai putea să controlezi oarecum orice scandal sau altceva de pe aici...

-Da, da, nu-i problemă.

-Ok, merci, băieți. Hai să vă arăt unde stați.

După ce Wilbur le-a arătat celor trei cam tot ce trebuiau să știe i-a anunțat că el o să plece la mall pentru că așa voia el și era casa lui deci regulile lui, de asemenea le-a zis celor trei să nu iasă.
George stătea singur la el în cameră citind. Era la ultima pagină. Și lăcrima. Cartea aia pe la final semăna mult cu viața lui, însă cu un final trist. În carte, personajul nu voia să sară de pe cămin sau ceva, ci voia să se sinucidă cu cuțitul cumva. Băiatul pe care îl plăcea personajul sinucigaș era tot vecin cu el iar în acel caz era la ușă dorind să îl viziteze, când îl văzuse pe sinucigaș care de asemenea era personajul principal. A sunat la ambulanță iar apoi personajul s-a trezit în spital cu băiatul pe care îl plăcea holbându-se la el cu ură. Se uita nedumerit și a spus că probabil ar fi ultimele lui secunde așadar i-a spus că îl place. Nu se prea aștepta însă băiatul pe care îl plăcea i-a zis că faptul că a vrut să se sinucidă i-a schimbat total imaginea și chiar dacă l-ar fi plăcut vreodată de el, acum îl disprețuia pe deplin, iar soarta personajului principal nu a fost chiar cea mai bună.
O carte tristă într-adevăr. Însă acesta ar fi fost un coșmar total pentru George numai când se gândea la el luându-i locul personajului principal și Clay luând locul celuilalt personaj din carte. Un coșmar total. Și se gândea totuși că Clay nu era la fel, a văzut chiar pe acoperișul căminului ăluia nenorocit. Se gândea că poate gândea prea negativ deci se dusese afară să ia o gură de aer. Momentan se plimba pe străzi la gel cum a făcut și în acel weekend cu Clay. După vreo două ore doar de mers pe străzi, George a decis să se întoarcă. Pe trotoarul paralel îl văzuse pe Schlatt cu niște prieteni. Și-a pus gluga și a încercat să treacă destul de repede după care auzi niște râsete în spate. Perfect. Schlatt îl văzuse, asta îi mai trebuia acum.