Rămân surprinsa când observ ce gest făcea chestia. Cunoscând buzele moi as crede ca e Slenderman, dar el nu e asa greu. El sincer m-ar fi prins cu un tentacule și ma teleporta acasă imediat.
Aud imediat și un geamăt de placere din partea necunoscutului., și imediat îmi dau seama cine e.
Se f depărtează de fata mea și apuc sa vad un par negru lung și cel mai frumos zâmbet crestat. Era Jeff.
Ma privea foarte vesel, iar eu la rândul meu vroiam sa îl lovesc în comori și sa îl las fără moștenitori. Dar ma abtineam.
-Nu ai idee cât de mult mi-ai lipsit! *spune el în timp ce chicotea*Mi-a fost foarte dor de tine.Eu, nu mai știam ce sa zic când am auzit ce tocmai a spus. La un moment dat am crezut ca glumește, dar părea și puțin serios.
Se apropie de fata mea și ma săruta mai apăsat și ma i-a în brate strâns. Simțeam cât de mult i-am lipsit, dar parca avea și ura în el.
Părea totul asa de ciudat și parca îmi era mila de ea.
Nu prea îl cunosc și nu mai vreau sa am treaba cu el. Vreau doar acasă și atât. În casa mea. Departe de pădurea asta..
Simt cum îmi baga limba pe gat și ma îmbrățișează strâns. Apuc sa gem, iar imediat cum aude el, ma trântește pe jos și ma linge pe gat.
-Oprește-te! Spun eu încercând sa îl dau jos se pe mine.
-Nu te opune. Vreau sa vezi cât de mult mi-ai lipsit în tot acest timp. *spuse Jeff Zâmbind. Trebuie sa ma iubești ca atunci..
Încerc sa ma zbat și sa îl dau jos de pe mine, dar degeaba. Nu reușesc sa ma gândesc la nimic ca să îl clintesc.
Îl vad cât de vesel este și cât i-am lipsit, dar nu ma interesează asta. Vreau doar sa merg acasă în liniște fără sa ma urmărească nimeni și fără sa am de aface cu nimeni.
-Ești atât de dulce! *șoptește Jeff la urechea mea*.....Încă o propoziție care ma face sa vărs și sa îmi dau ochii peste cap.
-Oprește-te și lasă-ma sa plec! *spun eu și ma zbat ca să scap.
Jeff se oprește imediat, iar zâmbetul acela vesel, se transforma într-unul groaznic de parca m-ar ucide în 2 secunde. Eu nu ma mai zbat deloc, doar când l-am văzut am și început sa tremur puțin. Nu îmi era frica de el, dar părea monstruos pentru câteva minute.
Amândoi ne priveam și fiecare incercam sa ne dam seama la ce se gândea celalalt.
-Te-ai îndrăgostit de altcineva? *spune scurt Jeff.
Am rămas surprinsa la vorbele lui. Ei bine, nici eu nu știam asta.
Continuu sa îl privesc îngândurat, parca știam ca o sa mor aici de mana lui....
Jeff oftează și parca se enervează doar cât așteaptă un răspuns din partea mea. Liniștea era prezenta din nou. Deja auzeam inima lui cum bate tare, la fel și a mea, și nu știam ce o sa urmeze, dar nu era bine deloc.
Jeff de apropie de fata mea și ma privește speriata. Eu îl priveam la rândul meu și îmi aduceam aminte de fiecare clipa în care eram împreună cu el (la figurat), în care ma tortura și în care am văzut numai cadavre pe lângă noi. Poate pentru el sunt momente frumoase, dar nu și pentru un om normal. Multe momente le-am petrecut cu el, dar nu mai vreau sa repet ororile alea. Nu am de gând sa fiu împreună cu unul ca el, cred ca merit altceva sau sa fiu lăsată în pace.
-Spune-mi dacă ai pe altcineva și te voi lăsa în pace. *spune Jeff uitându-se în ochii mei neclintindu-se*.Ce? Dar eu nu sunt împreună cu nimeni. Ce sa ii zic? Dacă ii zic ca nu am o sa Sara pe mine boul. Dacă ii zic ca am, o sa ucidă pe oricine ii zic.. Offff..
Stai. Stai! Asta era.
Deodată mi-am amintit planul meu de evadare.
Planul A era sa îl ademenesc pe unul dintre proxy sa meargă cu mine și apoi cineva se va ocupa de celalalt sau inclusiv de Tobi. Mai geniala de atât pot sa fiu?-Bine Jeff. Îți voi spune doar dacă te dai jos de pe mine. *răspund eu*
Acesta ma asculta și se da jos și ma ajuta sa ma ridic. Ce drăguț din partea lui.
-Astea un răspuns frumoaso! "*exclama Jeff fiind nerăbdător și furios. *
-Lui Tobi ii place de mine și vrea sa fim împreună. *spun eu repede și ma departe de el*
CITEȘTI
Psycho love(Jeff the Killer)
FanfictionO continuare a cartii Psycho(Jeff the killer) ......