Cândva Regină

Capitolul XIX

Regele

Săptămâna asta a trecut așa de greu, ne-am făcut încontinu planuri despre cum o vom aduce acasă. Și însfârșit venise clipa să ne infiltrăm. M-am schimbat  în  cea mai inconortabilă ținută pe care am purtat-o vreodată.

Când am trecut poarta palatului, nimeni nu ne-a întrebat nimic, se pare că în această seară va aveea loc un bal cu o cerere. Oare nu greșisem locul? Am luat-o spre temniță, dar ea nu era nicăieri, am verificat toate celulele de două ori.

-Pe cine cauți?

Oare era chiar Robin, m-am întors încet. Avusesm noroc, era doar un alt gardian.

-Pe fata ce trebuia dusă la rege! am mințit eu.

-Aaa… A fost dusă deja sus.

-Da?!! am întrebat eu uimit. Trebuia să supraveghez treaba, dar totul e bine atunci, înseamnă că au reprogramat.

Am plecat mai mult alergând, i-am căutat pe ceilalți care s-au apucat de mers prin palat, asta am făcut toată ziua, până când am fost informat că trebuie să păzim sala balului ca fata să nu fugă, am făcut ce și ceilalți făceau, s-au așezat la intrări și ieșiri.

Când nesuferitul a intrat, iubita mea era cu el, dar mai presus de toate era cerută în căsătorie. Cum se ajunsese la asta în doar o săptămână? Am dat să fug la ea când unul din soldați m-a oprit.

-E prea riscant, va merge copilul meu să o aducă!

-Fie!am aprobat eu din cap.

Am stat să văd ce răspunde cu sufletul la gură, mi îmi luase ceva să mă prind că e un da. Oare acum ce joc va face? Mi-am pregătit arma în caz de trebuia să o scot de acolo. Iar apoi un cuvânt mi s-a pus în gât. Era un da! Mie nici nu îmi spusese așa de repede da. Mă făcuse să aștept, să mă simt groaznic, dar tipului îi zicea da? Serios?

Am rămas pe loc. Ce trebuia să fac? Apoi mi-am amintit planul. Urma să îi cer explicații. Să înțeleg de ce acceptase asta. Era nefericită cu mine?