Capitolul 1

788 95 156
                                    


- JUNGKOOK -

Nu-mi venea nici mie sa cred ce făceam acum dar presupun ca sa ma dau drept fratele meu pentru o săptămână nu era chiar atât de rău, nu? Pana acum nu îi cunoscusem niciodată iubitul. El a vrut pana acum sa ma țină departe de el și am respectat decizia sa.

Acum ma aflam în apartamentul sau, unde locuia el împreună cu iubitul său care se pare că era la liceu momentand. Privesc oftând spre ceas văzând ca aproape era ora patru.
Jeongguk îmi spuse ca la trei ieșea.

O fi pățit ceva puștiul?

Nu ca ma interesa de el, dar ma interesa de un hyung nebun ce avea sa ma ucidă când se întoarce pentru ca nu am avut grija de puști.

-— Aish...Jeongguk, vezi tu când te întorci înapoi în țară.

Ma ridic de pe canapea, luându-mi geaca de piele pe mine luând în considerare ca afară era destul de frig pentru luna octombrie. Nu ma miram dacă avea și să ningă.

Tocmai când am deschis ușa un băiat era cu niște chei în mana vrând cel mai probabil sa deschidă ușa de la apartament.

Îl analizez din picioare pana în cap, privirea mea oprindu-se la ochi săi căprui și...atât de inocenți. Înghit ușor în sec, acesta era iubitul lui Jeongguk cu siguranță. Era și puțin mai scund decât mine.

-— Gguk...aud cum șoptise numele fratelui meu și îmi sări în brate, eu rămânând blocat. Gguk..a fost asa de greu sa stau fără tine. Mi a fost foarte dor de tine, p-plus..acel băiat s-a luat din nou de mine..

Vocea sa profundă părea ca a plâns.... nu știu de ce dar ma întristase asta și panicase într-un fel. Ce ar trebui sa fac acum? Aish..gândește la ceva ce ar face gguk...

Îmi iau inima în dinți și ii accept îndată îmbrățișarea, trăgându l lent în apartament. Cum închisem ușa, cum acesta începuse sa plângă...

-— Tae... încerc sa vorbesc dar rămân uimit când își lipi buzele de ale mele.

Lacrimile încă ii curgeau pe obraji, puteam vedea limpede asta. Deși voiam sa ma retrag imediat din sărut ceva...ceva m-a împins să-l accept.

Un mic sărut nu l va supara pe Jeongguk, oricum Taehyung m-a sărutat primul.

Urc cu mâna de pe talia sa, pe obraz. Ochii mi închid și eu si ii accept sarutul pustiului care deja maraia nemulțumit deoarece nu îl acceptasem.

Ce ma socase și mai mult era ca acesta se urca pe mine astfel forțând o mana de a mea sa i se sprijinite sub fund ca să îl pot ține, sa nu cada.

Și fratele meu spunea ca îngerul asta e inocent. Inocent pe dracu, nici nu ne-am cunoscut de jumătate de ora ca deja ma incaleca.

Dar...sincer sa fiu nu ma deranja chiar deloc asta. Decid sa ma duc cu el pe canapea, avându l în poala. Pentru un puști de 17 ani...săruta atât de bine și excitant!

Încerc sa rezist pentru fratele meu...pentru el fac asta.

Ma despart într-un final din sărut. Acesta avea ochii închiși și mici picături de apă pe fruntea sa ce era acoperită de parul sau cu un volum atat de mare. Ce mi-aș baga mana în el...

-— Buzele tale întotdeauna ma fac sa ma simt atât de fericit, daddy. Mi-au luat toată tristețea... te iubesc atât de mult încât nu ma interesează batjocurile celor de la liceu. Ei nu au habar ce simt eu pentru tine.

Trecând peste partea ca ma numise daddy...privirea mea aluneca pe obrazul său ce era puțin vânat în partea stânga. Doar nu...

-— Cine..cine ți-a făcut asta?! Tonul meu agresiv, îl speriase, vedeam asta în ochii lui dar acum ma interesa cine îl abuza. Spune mi iubitule...cum adică ești batjocurit la liceu? Spune cine face asta.

Capul sau se ascunse instant în scorbura gâtului meu, în timp ce mânuțele sale se jucau pe pieptul meu. Încerca să evite asta. La dracu, ma enervam si mai-

Realizezi ca îl vezi pentru prima data în viața ta și deja vrei sa ucizi pe cineva pentru ca îl raneste, nu?

Îmi mușc buza de jos și oftez când auzisem micile suspine. Îl speriam și mai tare. Trebuia sa învăț sa ma controlez, știu ca Jeongguk este foarte calm. Dar-

-— Haide în camera noastră. Vreau sa te dezbraci. Zic cât de calm putusem. Vreau sa verific ceva.

-— D-dar daddy... Chiar nu este necesar. Eu-

-— Acum, Taehyung. Nu ma enerva. Iar dacă mi se confirma ce am în minte, acei tipi pot sa își ia adio de la viata.

Daca fratele meu nu a știut ca micuțul sau e agresat la liceu...ei bine aveam eu sa rezolv ce ar face el.

Doar ca în stilul meu.

ʲᵉᵒⁿ𝗧𝘄𝗶𝗻𝘀[✔︎]Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum