Capitolul 10

530 74 34
                                    


- JEONGGUK -

- Taehyung... încep să râd nervos. Cum adică nu sunt Jeongguk al tau? Eu sunt iubire.

Am spus și am încercat să mă apropii de el. Degeaba am încercat, căci se ridică speriat din pat cu cearceaful în jurul corpului. În ce situație penibilă m-a pus fratele meu.

Nu trebuia să-l lase să facă hickey uri pe el, eu niciodată nu l-am lăsat să-mi facă asta! Taehyung nu putea să recunoască acest detaliu?

-- N-Nu, nu ești. Unde sunt p-petele mov? Îmi amintesc perfect unde le-am făcut. Spuse lăcrimând. A-Am făcut pe piept, chiar și pe gât! Pentru prima dată m-a lăsat să-i fac hickey uri. Nu a mai ținut cont de serviciul său nenorocitul.

Îmi frec nervos părul. Cum naiba ar trebui să îi spun că s-a culcat cu fratele meu geamăn prost, care nu a putut să-mi respecte cererea? Și când mă gândesc la aceste zile...

Nu, nu vreau să știu ce au făcut. Îmi este îndeajuns situația în care sunt aici. Mă duc la Taehyung și îi iau chipul în palme și îi șterg lacrimile.

- Uite, a...a trebuit să scap de ele pentru că știi că pozez și nu pot fi dezvăluite. Așa că, cu ajutorul cuiva am reușit să scap, iubitule. Cum poți spune așa ceva? Că nu sunt iubitul tău?

Acesta se mai calma puțin deoarece nu mai tremura atât de tare. Am răsuflat ușurat și l-am strâns în brațe, deoarece a înghițit minciuna.

Uram atât de tare să-l mint, dar a trebuit. Știu că m-ar fi urât dacă i-aș spune adevărul. Dacă aș recunoaște că am fost plecat patru zile iar el a stat cu fratele meu...

-- Mie foame... șopti acesta. P-Putem manca? Te rog, apoi vreau să stau în brațele tale.

Zâmbesc ușor și îl strâng mai tare la pieptul meu. Aish, bebelușul meu naiv...

-- Desigur, iubire. Haide să mâncăm, va găti tati pentru băiețelul lui, scump.

Câți draci aveam acum pe Jungkook...mă abțineam de dragul îngerului din brațele mele. Mâine clar avea să fie o zi grea.

<< A doua zi...>>

Eram in apartamentul dragului meu frate care se uita la mine neutru. Serios? După ce că i-ai tras-o iubitului meu, nici nu ești puțin panicat de asta. Am oftat puternic și am lăsat jos telefonul.

Era o imagine cu hickey urile pe care le avea Taehyung pe tot corpul. Reușisem să o fac după ce acesta a adormit. Îl văd că zâmbește, când se uită la imagine. Jungkook, chiar îți place să te joci cu nervi mei.

-- Deci să înțeleg, că pentru asta ești aici, nu? Zise zâmbind și se lăsa pe spate relaxant. Da, m-am culcat cu el. Nu este vina mea, el m-a provocat. Eu ce aș putea face?

-- Jungkook. Zic printre dinți. Noi am vorbit clar înainte să plec. Am specificat foarte Clar că nu îl poți atinge intim! Strig și mă ridic. Ieri a crezut că sunt altcineva pentru că l-ai lăsat să te muște de piept și gât. Cât de prost să fi?

-- Eu prost?

Jungkook începuse să râdă, și se ridică de pe fotoliu. Se apropie de mine, uitându-se adânc în ochii mei. În acest moment dacă se uita cineva la noi, ar fi crezut că mă uit într-o oglindă.

Eram identici. Mult prea identici.

-- Tu ești singurul prost de aici, hyung. Poate am stat doar câteva zile cu el, dar l-am făcut să se simtă cu adevărat iubi. A spus cu mândrie. Tu nici nu-l lași să te atingă! Dacă ai fi văzut ce fericit a fost atunci când i-am permis să-mi exploreze corpul...

-- Taci! Strig dintr-o dată. Nu am nevoie de detalii a ce ați făcut voi doi!

Nu suportam sa aud cum îmi descria asta. Îl iubesc pe Taehyung, chiar o fac. Dar tot ce vreau este să nu am vreo urmă pe trup din cauza locului meu de munca. El niciodată nu a spus că îl deranjează asta, a zis că înțelege.

Iar acum? Când aud asta de la fratele meu, pur și simplu îmi vine să explodez de nervi și gelozie. Eu ar trebui să fiu singurul pe care îl atinge.

-- Doare adevărul, nu-i așa? Zâmbi inocent și mă bătuse pe spate. Puștiul te iubește enorm, hyung. Te rog nu-l mai trata prost, ok? Chiar merită să fie iubit.

-- Ce te face să crezi că nu-l iubesc și prețuiesc? Întreb pufnind. Suntem într-o relație de doi ani și e foarte fericit alaturi de mine.

-- Chiar și atunci când îl bați la băutură? Întrebă privindu-ma rece acum. Mi-a spus că,,mă urăște pentru asta, că îi amintesc de tatăl său " dar într-un fel mă și iubește, pentru că îi ofer iubire. Nu îi mai face rău, îl speri când pui gura pe lichidul ăla prost! Strigă la mine. Mi-ai spus că ai renunțat la băutură, de ce ești un mincinos?

-- Dar ție de ce îți pasă până la urmă ce fac eu cu iubitul meu?

-- Pentru că îl plac, fraiere. De asta. M-am îndrăgostit de iubitul tău, bine? Nu știu cum dar puștiul ăla și-a făcut loc in inima mea! Ești mulțumit? Am dreptul să-mi pese acum de cum îl tratezi? Spune-mi!

Mă las înapoi pe canapea jos, și îmi masez tâmplele. Nu eram in stare să mai zic nimic. Am vrut doar să aibă grijă de el, iar el s-a îndrăgostit. S-a fucking ÎNDRĂGOSTIT de iubitul meu.

Îmi mușc buza de jos puternic și mă uit la Jungkook care se uita la mine, apoi spun:

-- Stai departe de iubitul meu, Jungkook. Considera aceste zile doar un vis din care te-ai trezit, bine?

Spun apoi mă ridic de pe canapea și îi părăsesc apartamentul, lăsându-l singur. Poate am fost puțin cam dur dar ce as putea să-i fac? Nu eu l-am pus să se îndrăgostească de iubitul meu.

ʲᵉᵒⁿ𝗧𝘄𝗶𝗻𝘀[✔︎]Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum