༄Flori din 1970༄

12

De obicei, când Aria aștepta ca V să o sune, se ocupa cu munca ei. Terminase devreme totuși, așa că nu avea nimic de făcut și nu avea de așteptat, deoarece V urma să meargă la sora lui pentru un timp și lăsa telefonul acasă.

A stat în tăcere în camera ei o vreme, înainte de a hotărî că va petrece timpul afară. Nu a mai ieșit la plimbare de ceva vreme, așa că a decis că ar fi cel mai bine și, de asemenea, pentru că știa că V se va supăra pe ea, deoarece nu a folosit ziua liberă cu înțelepciune.
Și-a pus un hanorac, și-a pus telefonul în buzunar și a coborât cu greu, ieșind afară, pe verandă.
A verificat florile și, așa cum era de așteptat, încă nu crescuse nimic. Era partea de incertitudine, perioada în care nu ști dacă o să crească sau nu.

A decis că va merge în parc. A adus un caiet mic și un creion pentru a-și schița împrejurimile, așa cum obișnuia să facă cu mama sa când era mică. A văzut leagănul și a găsit o bancă în apropiere. S-a așezat, a oftat și a început să zgârie linii pe caiet.

„Nu Tommy, ți-am spus să nu fii răutăcios și nu ai ascultat."

Aria a auzit o femeie spunând. S-a întors și a văzut-o pe Myriam, certându-l pe Tommy care părea morocănos.

„Dar vreau înghețată ca Tubbo! Nu e corect."
A plâns el, dar mama lui nu se lăsa.

Myriam a arătat cu degetul spre el.
„Ți-am spus de un milion de ori. Nu fi rău cu fetele! Ce faci? Îi spui Karinei „Puffy" până plânge?

Tommy rămase cu gura căscată.
„ÎI PLACE SĂ O STRIG AȘA. ESTE PORECLEA EI, MAMA!"

„Bine atunci", a spus Myriam, „dacă asta nu a făcut-o să plângă, ce a făcut-o?"

Tommy și-a lăsat capul înfrânt.
„Am urmărit-o cu un băț și i-am spus că dacă mă apropii suficient, o voi împinge".

Myriam gemu, „Tommy, nu poți să faci asta."

„Ea me-mer"

— Merită? termină Myriam.

„Da. Cuvântul ăsta", a confirmat Tommy.

— De ce o merită? Myriam a încercat să-și înțeleagă fiul.

Tommy și-a fluturat mâinile: „Este o fată!

"Myriam oftă și se întoarse. A văzut-o pe Aria pe bancă și i-a făcut cu mâna: "Oh, bună ziua! Ai vorbit cu soțul meu zilele trecute, cred?"

Aria dădu din cap:
— Hobi. Da.
Ea i-a zâmbit și apoi i-a făcut  semn către Tommy, care avea brațele încrucișate și și-a ridicat nasul în sus când s-a uitat la ea: „Deci omulețul ăla încă are probleme, înțeleg".

Hobi mergea cu Tubbo spre ei acum. Tubbo s-a uitat la Tommy, "Uite Tommy, putem să o împărțim!"

Tommy încerca să se prefacă indiferent, dar în cele din urmă a cedat când Tubbo i-a dat niște înghețată.
Ochii lui Hobi s-au uitat la Myriam și Aria care vorbeau: „Aria!" El a exclamat: „Îmi pare bine să te văd aici".

„Bună Hobi", a salutat ea, „cum a fost întâlnirea cu tatăl tău?"

Hobi s-a gândit o secundă: „Destul de ciudat. A refuzat în mod constant să vină acasă, aici, dar deodată primim un telefon care ne spune că se află într-un zbor spre Coreea și că trebuie să pregăteasc camera de oaspeți".

Fata a chicotit:
— Totuși, cina a mers bine?

Hobi dădu din cap, „Aș spune așa. Tommy a fost puțin timid și plictisit de el la început, dar s-a încântat când l-a protejat pe Tommy de unchiul Techno."