Capitolul 12

42 5 0
                                    

Profesorul Jong ne distribuie camerele. Se pare cã Dasom a luat deja cheia de la camerã. Camera 10B, amuzant moment.

Chiar mã întreb ce gândește Kook acum. Nici mãcar nu știu unde e. Oare regretã cã nu mi-a spus toatã vara cã a avut o iubitã care a fost chiar clasa a IX-a iar el a XI-a? Sincer, sper sã nu. Sper sã treacã peste și sã fie fericit. Așa cum o sã trec și eu peste, dar nu cred cã atât de curând.

Urc la etajul doi și deschid ușa camerei mele.

"Suntem colegi de camerã?"

"Se pare cã da."

"Dasom e colega mea de camerã."

"Întreab-o. E în spatele tãu."

Mã întorc și o privesc pe Dasom cum își mușcã buza.

"Da... Voiam sã-ți spun cã m-am mutat cu Daejung..." îmi zâmbesc singurã ironic.

"Am aflat. Dar mersi oricum!" îmi las bagajul jos iar Dasom pleacã în camera de lângã noi.

Închid ușa camerei și mã așez pe pat, lãsând un oftat lung.

Chiar vreau sã mã simt bine în excursia asta... Deja a început prost. Nu mã deranjeazã faptul cã Jungkook s-a vãzut cu cineva, mã deranjeazã mai mult faptul cã el și Dae au ținut asta ascuns fațã de mine. Bineînțeles, mã enerveazã și Jungkook! Adicã el are dreptul sã spunã cã o sã-l omoare pe primul bãiat cu care o sã mã culc dar ține ascuns de mine faptul cã și-a tras-o cu una de a X-a? Uneori, cred cã tipul lui ideal de fete sunt tipul de fete "cunoscute".

De ce te gândești la asta, Hira? Doar dã uitãri. Oricum nu-i problema ta.

Oftez din nou...

"Ai de gând sã fii bosumflatã toatã ziua?" mã întreabã Jungkook.

Îmi deschid ochii și-i privesc chipul, direct. Stã în fața mea și-mi zâmbește sarcastic. Mã încrunt și mã întorc cu spatele la el.

Gestul ãsta mã face sã cred cã am acționat ca un copil și mã face sã zâmbesc.

"Bine. Așa jucãm." se așazã pe marginea patului și începe sã mã gâdile.

Imediat mã bufnește un râs hilar și complet patetic, în timp ce încerc sã-i opresc mâinile.

"Hm? Vrei sã mã opresc?" zâmbește el, continuând tot mai mult.

Dau din cap cã da pentru cã sunt... pre gâdilatã ca sã pot vorbi.

"Dar nu vreau. Îmi place când te vãd dând tot ce poți din tine ca sã râzi." în momentul acesta nu mai pot nici mãcar sã respir.

Aish! Vreau sã-l bat atât de tare uneori! Vreau sã-l fac și pe el sã simtã tot ce simt eu și dupã sã-l gâdil pânã nu mai poate respira. Cum sunã?

Îmi ridic trunchiul și încerc sã-l gâdil și eu pe el. Îmi reușește dar nu îndeajuns încât îmi prinde mâinile.

"Nah, nah, nah." spune el cât timp încerc sã -mi eliberez mâinile.

"Dã-mi drumul...!" gâfâi eu.

"Oo... O prințesã este morocãnoasã!" continuã sã facã haz de necaz.

Mã opresc și-l privesc atent. Acesta mã imitã dar dupã un timp zâmbește și lasã același chicotit sã mã calmeze.

Îmi duc mâinile mai aproape de el și-mi dã drumul încât îl pot lua în brațe acum. Kook îmi rãspunde la îmbrãțișare cu alt chicotit.

"Ești un porc câteodatã..." vorbesc încet fiindcã încã gâfâi de la râs.

"Ți-am mai spus cã ești o scumpã când ești supãratã?" continuã el.

"Tsk..." îi pun capul pe umãrul lui și-mi închid ochii.
__________________________________

Încă un capitol de tip wattpad dar sweet aldjsksjska

Mariage d'AmourUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum