Capitolul 6

48 8 1
                                    

Dae împreună cu Hira așteaptă nerabdători la secția de poliție. Parcă sufletele lor se sting și se aprind de fiecare dată când ceasul gălbejit de deasupra ușii de la intrare, ticăie.

Au trecut câteva lui bune, vara se încheie cu ziua de naștere a lui Kook, iar anul școlar incepe cu ziua lui Hogi.

Iar aici de aflăm, 1 septembrie. Unde este Dasom? De ce e Daejung singur? Ei bine, este pedepsită fiindcă a ieșit din casă aproape de ora patru dimineață să se vadă cu Dae. Iar Hogi, știți bine; Jungkook nu este unul din preferații lui.

Hogi, cel puțin de toți ce-i patru, s-a schimbat mult, chiar drastic. Pe de altă parte, s-a mutat singur într-un apartament din Seul, dar își împarte timpul între liceu și locul de muncă fiindcă chiria nu se plătește singură. Altfel, și-a pictat aproape toți pereții din casă, căci altă alinare nu găsește. Peisaje, munți, câmpii, amintiri din trecut, dar nu portrete. Acelea le pictează doar pe hârtie sau pânză. Poate că s-a simțit lovit când Jungkook a acțiunat împreună cu Daejung. A simțit că Hirei i se poate întâmpla ceva ca și consecință. Faptul că nu s-a întâmplat nimic din ceea ce a gândit, asta l-a bulversat, l-a lovit, l-a îndepărtat de cei mai buni prieteni ai lui. Sau faptul că știut de mai mult timp și nu a făcut nimic în privința asta, dar Hira nu-și putea da seama că există ceva de făcut în situația ei. Iar Hogi o alina. După asta, Jungkook a întrat în situație. Aș spune că l-a lăsat pe Hogi fără arme, însă cred că se puteau accepta unul pe celălalt așa cum s-au acceptat mereu.

Revenind la momentul actual, secția de poliție, iar Hira și Dae stau ambii jos, cu sufletul la gură. Ambii îl așteaptă pe Jungkook să iasă. Și uite așa, după o oră de așteptat, iese și brunetul, dând ochii cu cei doi.

"Și? Cum a fost?" Hira se ridică repede, iar în urma ei, Daejung.

"L-ai luat?" Kook schițează o față, oarecum confuză, nervoasă sau tristă, oricare și-o dorește el.

Îi privește pe ambii adânc, iar Hira deja face pași spre el pentru a-l consola. Însă, atunci, tipic, zâmbește brusc.

"L-am luat." Hira bufnește a fericire când îl aude și-l ia în brațe.

"Dă-mi să văd premiul!" Kook îi dă micuțul card lui Dae.

"Permis de conducere: Jeon Jungkook"

"Bestial!" Dae îl lustruiește și i-l dă înapoi proprietarului.

"Cu astea fiind spuse, weekendul ăsta, vă faceți bagajele." Jungkook le zâmbește amândurora și pornesc toți spre ieșire.

"Stai așa. Nu fac asta. Mergem cu doua mașini. Doar n-am de gând să îmi las mașina singurică să mă aștepte două zile." pronunță Dae.

"Tragedia băieților și a mașinilor"- William Shakespeare

Astfel, Daejung pășește mândru pe locul de la volan, Jungkook la fel de victorios pe locul din dreapta, iar Hira ocupa cele doua locuri din spate ale mașinii lui Dae.

"Unde vrei să mergi prima dată cu mașina? Trebuie să fie un loc special." Dae vorbește din nou la scurt timp după ce încep traseul spre casa lui Kook

"Am o listă." Jungkook zâmbește.

"Atunci facem verificările. Fără alcool la volan."

"Total de acord." îi răspunde Kook.

"Tot timpul centura pusa." Dae aruncă o privire Hirei prin oglida retrovizoare. "Asta ți se aplică și ție când stai în dreapta."

Mariage d'AmourUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum