Dispăruți

31

Era aproape miezul nopţii când Bloom bătu la uşa.

— Jane a dispărut, spuse Jameson deschizând uşa.

— Ştiu, spuse Bloom păşind în holul lui Claire. De când?

— La prânz a plecat de la şcoală şi s-a dus la magazin să-şi ia un sandvici, dar nu s-a mai întors. Cei de la şcoală au crezut că a plecat acasă şi cretinii de profesori nu au verificat, pentru că ştiau că trece printr-o perioadă dificilă.

— A plecat de la şcoală singură?

— Aşa se pare. Dan şi cu mine ne pregăteam să plecăm să o căutăm pe străzi. Claire a vorbit cu toţi prietenii ei, dar vom bate la toate uşile oricum.

Am sunat şi la spitale.

— Ai vorbit cu poliţia?

— Claire i-a sunat, dar au spus că au trecut doar câteva ore şi că majoritatea adolescenţilor care pleacă de acasă se întorc.

— Le-a povestit de Lana?

— Da, dar Claire nu ştie nimic, nu-i aşa?

— Bine. Tu du-te. Îl voi suna pe Barker şi apoi voi sta cu Claire.

— Mulţumesc.

Bloom îşi scoase telefonul şi formă numărul lui Steve Barker. Ştia că-l va trezi, dar era ceva urgent.

— Alo, răspunse el cu voce adormită.

— Steve, sunt eu, Augusta. Fiica Lanei Reid a dispărut de aproape 12 ore.

— Ce?

— Jane Reid a dispărut.

După o scurtă pauză, Barker spuse:

— Cu ce pot să te ajut?

— Poliţia locală trebuie să ia cazul în serios. Trebuie să afle cine e Lana şi de ce ar fi în stare să facă. Voi vorbi şi cu comisarul Briggs de la Met, dar va trebui să-i spun tot ce ştiu.

Briggs era şi ea unul dintre agenţii de la cursul predat de Bloom şi în acelaşi timp unul dintre cei mai competenţi poliţişti din câţi cunoscuse ea.

— O cunosc pe Briggs. E o femeie cu capul pe umeri. Povesteşte-i tot ce e nevoie să ştie şi voi discuta şi eu cu ea mâine să nu vorbească despre asta în dreapta şi-n stânga.

După ce-i mulţumi şi închise, Bloom formă numărul lui Grace Briggs, şi pentru că norocul era de partea ei, aceasta era trează şi se ocupa de un incident cu arme de foc. Bloom îi povesti situaţia pe scurt: colecţionarul de psihopaţi, familia Graham, dispariţia lui Jane Reid. Briggs îi promise că va face un apel oficial către toţi agenţii să trateze cazul ca fiind unul prioritar.

Bloom se îndreptă spre bucătărie. Claire dădea ture în jurul hiatului de bucătărie.

— Claire, spuse Bloom încet ca să nu o sperie.

— Augusta, îţi mulţumesc că ai trecut pe aici.

— Nicio problemă. Cu ce pot să te ajut? Ai mâncat ceva? o întrebă Bloom pornind fierbătorul.

Claire clătină din cap.

— Pot să te întreb ceva?

— Sigur. Orice vrei tu.

— Când ai vorbit ultima dată cu Jane?

— Azi de dimineaţă la micul dejun. Mereu mă ajută cu fetele.

— Şi cum ţi s-a părut că era?

Bloom luă două pliculeţe de ceai şi le scufundă în căni.

— Era normală. M-am gândit de o mie de ori dacă nu cumva mi-a scăpat ceva. Ştiam că se simţise copleşită săptămâna trecută, dar e o fată puternică.