In numele iubirii

13.

Alessandra p.o.v

Mă trezesc simțind cum brațele puternice ale lui Anduțu mă țin în brațe cu spatele lipit de pieptul lui. Zâmbesc presimțind că o să am o zi bună și că viața mea va fi de acum încolo așa cum nu mi-am imaginat niciodatã că va fi. Mă întorc ușor și îl văd pe bărbatul de lânga mine, dormind ca un îngeraș. Îi mângâi obrazul drept și îl pup pe frunte, șoptindu-i..

-Bună dimineața, rază de iubire!

Iar apoi mă ridic in fund, observand ca am pe mine, un tricou larg de-al lui Andy, negru, care sincer sta mai bine pe mine decat pe el. Ma dau jos ușor din pat, îndreptându-mă spre geamul mare din cameră, care scoate la iveală aglomerația orașului, traficul infernal, oamenii ca niște gândăcei micuți și vârfurile clădirilor înalte. Mă gândesc la seara trecută si nu știu cum am ajuns în cameră, dar eram foarte obosită. Dragul meu m-a adus in cameră fără să mă trezească, cel mai probabil. Apoi la ziua de ieri cade m-au facut instabila emotional, trecand de la agonie la extaz, ridicandu-ma 100 de mentri deasupra cerului si la schimbarile ce au aparut intr-un timp atat de scurt. Stiam ca timpul e ireversibil si ca la fel de bine cum vine, asa si trece, lasand in sufletele noastre umbre placute ale trecutului sau rani, care se cicatrizeaza si raman acolo toata viata.

Profit că mătușa Rosa are liber și ies in bucătărie, unde doresc să pregătesc ceva pentru micul de jun. Ma gandesc la o omleta cu branza topita si niste castraveti, asa cum imi facea mama, alaturi de doua freshuri proaspete de portocale.
Sunt oprită insă de soneria telefonului lui Andrew, de pe barul, din bucatarie, care primise un mesaj. Ciudat. O.sonerie ciudata pentru un mesaj. Cine stie?! Tentatia de a-mi baga urechile, nu ma lasa, asa ca doresc sa-l iau și sa ma uit, dar sunt oprita de Andy, care statea in coltul usii.

-Buna dimineata iubitei mele! De ce ai coborat asa de repede din pat?

Se apropie apoi de mine cu o fata de catelus plouat, luandu-ma in brate, iar apoi urcandu-ma cu fundul pe blat, asternandu-mi un pupic pe nas si apoi unul pe buze.

-E asa de bine cu tine in bratele mele. Nici n-ai idee cat de lungi imi pareau noptile cand strangeam pilota in brate si tu nu erai.. Imi doream sa vin la tine in camera, dar nu voiam sa ma trezesc cu doua palme si apoi sa-mi pierd cumpatul. Mi-era frica sa nu simti ca mine.

-Lasa asta, acum sunt cu tine si o sa ma tii mereu in brate! Altfel ne suparam, alintatule! Parca esti un adolescent de 14 ani si te-ai indragostit prima oara.

-Ce ai zis? 14 ani nu am eu, domnița! Dar da, sunt indragostit pentru prima oara ti-am zis. Si bine ca tu esti la a mia dragoste.

Incep sa chicotesc, lasandu-l sa se oftice, iar apoi presar usor buzele de ale sale, darundu-i un sarut usor pe buzele moi. Așa, ca de o cat mai buna dimineata.

-Apropos vezi ca ai primit un mesaj, cred. Ii dau telefonul sa se uite si nu stiu ce e scris acolo, dar se incrunta, iar apoi se intoarce si da sa plece, dar il prind de mana.

-Hei, ce e? Ai patit ceva? Unde te duci?

Vazand ca e foarte nervos si nu imi raspunde, il las sa plece, iar dupa 15 minute, in care am pregatit ceva sa mancam, ma duc in camera pentru a-l chema la masa. Dar cand intru in dormitor nu vad decat un bilet.. Ma pun usor pe pat si il ridic pentru a-l citi.
"Așteaptă-mă! O să mă intorc. Scuză-ma, pentru tot!"..
Rămân cu gura căscată si nu stiu ce sa cred. Cum adica 'Asteapta-ma!'? Si de ce sa-l astept? Unde s-a dus si de ce nu a zis nimic? Oare ce sa fac? Ma las usor pe pat, atunci cand simt ca mi se taie pamantul de sub picioare. Pana la urma, n-am ce sa fac. Trebuie sa-l astept..sau nu. Pot pleca la apartament.. daca tot nu lucrez azi sau la cumparaturi. Of, la naiba! Nu pot sa fac toate astea stiind ca el nu e acasa. O sa astept sa vina matusa Rosa, iar apoi il voi astepta pe el. Cat despre matusa, nu o sa-i spun nimic deocamdata. N-am ce. Ma trezesc din vis, aflandu-ma in dus, lasata pe podea, ascultand Insatiable si culmea, simtind, cum doua lacrimi imi apar pe obraz.. Nu stiu de ce plang si de ce sunt asa de cand a plecat, dar ma doare. Ma doare ca n-a vorbit cu mine, ca nu mi-a zis, dar poate asa o sa fie mereu, asa e comportamentul lui. Ies din dus dup cateva minute, ma imbrac si apoi ies din camera, ducandu-ma spre bucatarie. Cand scot din frigider laptele, ii aud pasii usori si fini ai Rosei, care intra in bucatarie.

-Bunaa, Alessandra! Ce face nepoata mea preferata? Am vorbit cu mama ta si va iesi peste 6 zile din spital.

-Buna, matusa! Am vrut sa beau un pahar de lapte. Ma bucur mult, am vorbit si eu cu ea ieri sau alaltaieri. Stii cumva ceva de Andutu?

-Oh, nu draga mea. El nu-mi da raportul. E doar seful meu. M-a sunat doar si mi-a zis sa am grija de tine cat el pleaca.

-Cum adica pleaca? Unde s-a dus si cand vine?

-Asta nu stiu, deobicei cand pleaca asa, vine in cateva zile..

-Ah, bine, matusa, multumesc!

O pup pe matusa mea si apoi urc in camera unde cad pe ganduri. Sa-l astept? Sa nu-l astept?

***

Au trecut mai mult de 12 ore de cand Andy e plecat, iar eu stau si acum si astept in camera mea. O miscare, un semn, ceva. I-am dat 10 mesaje.. L-am si sunat de cateva ori si nimic. Dupa inca cateva minute bune de chin, ma pun la somn, incercand sa las totul deoparte, pentru putina odihna, deoarece, lipsa somnului imi face rau si nu vreau sa ajung din nou la spital.

La ora 8 fix, deschid ochii, iar apoi ma ridic brusc din pat, dand buzna in camera lui Andrew sperand ca a venit si ca e acolo, dar nimic.. Ma duc in bucatarie imi fac un sandwich, apoi ma duc in camera, ma pieptan, ma duc la dus, unde stau 15 minute, iesind apoi si imbracandu-ma cu un echipament sport pentru a ma duce la alergat. O bustiera culoarea piersicii si o pereche de pantaloni negri, trei sferturi, iar ca incaltaminte cu o pereche de air max.

Soarele batea cu putere, razele sale eclipsandu-se peste mine, peste sufletul meu, ars de lacrimi, ce acum se alina cu caldura sufleteasca si peste intreaga puzderie de oameni, slabiti de la munca, dar si de la oboseala.. Cerul era senin, iar ajung in parcul din apropierea complexului in care ar trebui sa locuiesc. Imi pun castile in urechi pregatindu-ma sa aleg. Trag aer in piept si aleg Are you with me, pentru ca ma relaxeaza si incep sa alerg. La a doua tura, ma trezesc trantita pe jos de un corp solid, ce avea un parfum imbietor.

-Ăămmm, scuză-mă te rog! N-am vrut! Mă gandeam in alta parte!

Incep sa rad, iar el ma ajuta sa ma ridic. Un baiat frumos, blond cu ochii negri si cu tenul alb ca laptele, cu buzele rosiatice si ochii albastri sta in fata mea, nestiind cum sa-mi mai ceara scuze.

-Păi.. Nu e nimic! Stai linistit! Se mi intampla! Si eu sunt cu capul in nori. Eu sunt Alessandra!

-Imi pare bine! Foarte bine chiar! Eu ma numesc Santiago. Santiago James. Imi cer inca odata scuze! Nu am vrut.. Vrei sa alergam impreuna?

-Ti-am zis ca nu e nimic, nu mai insista. Nu-mi plac persoanele care insista, chiar si cu scuzele. E ok. Da, haide sa mergem si asa n-am prieteni aici ib oras. Cine stie? Poate tu o sa fii unul dintre prietenii mei, daca doresti.

-Cu siguranta! Trece-mi si prietena prietena pe lista! Sigur te va placea! Acum, hai! La munca cu noi!

Incepem amandoi sa radeam, iar apoi o luam de la capat cu alergatul, pana cand pe o banca in fata mea, zaresc...