Devenire

De câte ori mai pierd ?

Viviana pov

Îl aștept pe Flavian la masă, în oraș, în vreme ce mă uit la meniu, deși am comandat ceva. Am vrut să ne vedem, să uit de faptul că Dalia se află la noi în casă, încă. 

Tot o aud pe Vero cum spune acele vorbe și ca soră mai mare, îmi pare rău fiindcă are de suferit. Nu vreau să-i provoc durere surioarei noastre și sunt dispusă să renunț la fericirea mea, pentru ea. Mai ales că știu ce am făcut, l-am trădat pe Flavian, într-un moment în care Miron mi-a pătruns în minte și m-a manipulat cu vorbe. Am căzut. 

-Am întarziat mult, scuze Viviana. 

Îi aud vocea și privesc spre Flavian, care se oprește langă mine, mă sărută pe obraz, după care ia loc pe scaun. Las meniul în secunda următoare din mană și mă uit spre el atentă : 

-În legătură cu pierderea, am vorbit cu cineva și cred că vom reuși, să le plătim cu aceeasi monedă. În mod normal, nu sunt răzbunătoare, dar vreau să sufere și ei, la fel cum au făcut cu noi. Știu că sună nemilos, dar m-au forțat. Miron i-a cumpărat cu bani, eu am de gand să le aduc aminte că banii nu sunt mereu solutia. 

Flavian pare depășit o clipă, mă prind după expresia fetei sale și zic în continuare : 

-Nu te-am chemat să îți spun de muncă. IAR. Ci fiindcă îmi doresc să fiu sinceră cu tine. 

-Mă poți lăsa pe mine primul? Și eu am ceva de zis. 

-Sigur, spune te rog. 

Îi dau voie, iar Flavian se trage de cămasă, după care se uită la paharul de pe masă încruntat : 

-Știu că am fost distant cu tine și poate ai impresia, că am făcut altele pe unde am umblat. Dar nu am atins altă femeie, deși e posibil să crezi minciuni apărute. Să fiu sincer, sunt sigur că mi-a fost pus ceva în băutură, însă am fost ajutat să ajung în camera, de un domn atent, cu care m-am nimerit pe coridor. Mi-am dat seama că există cineva, o persoană, care vrea să ne facă rău și care nu ne dorește împreună. Dar nu am de gand să renunț la tine, Viviana. Nici nu vreau să te forțez, dacă nu ai încredere în mine. M-am purtat dubios, însă am fost rănit. ERAM SIGUR CĂ VOI REUȘI, VIAȚA MI-A DAT PESTE FAȚĂ. Îmi pare rău. 

Își aruncă atenția asupra mea și încerc să nu mă gandesc, la Iustin. Ori la ce am făcut, cu el. Nu pot să cred că am preluat inițiativa și că a doua zi, i-am spus să treacă peste. Cine știe ce părere are despre mine? MIRON A VRUT SĂ-L TRĂDEZ PE FLAVIAN, DAR NU CRED CĂ ȘTIE CU CINE AM FOST ÎN ACEA NOAPTE. OARE MIRON CHIAR NU A PUS SPIONI PE URMELE MELE? ATAT DE TĂCUT SĂ FIE ȘI DE POTOLIT? Parcă nu sună a el. Uneori mă întreb dacă Miron și cu Iustin, se cunosc. Însă sunt doar ganduri prostești. 

-E adevărat că am vrut să comunic, în perioada aceea, cu tine Flavian. Dar nu am putut să dau de tine. Mi se pare că m-ai pedepsit, ori că ne-ai afectat relația cu purtarea ta. Aș fi vrut să nu iasă în modul acesta. 

-Ai dreptate, Viviana. Am greșit. 

Își lasă el capul în jos, dar nu pot să fiu dură cu el și îl ating pe mană, zambind : 

-Am fost bantuită de ganduri de genul, m-am temut o clipă, dar am vrut să am încredere în tine. Flavian, nu te bănuiesc de nimic în prezent. Din contră, eu sunt vinovată. 

Flavian mă prinde încet de mană și mentine contactul vizual : 

-Nu înțeleg, ce vrei să zici? 

-În acea noapte, persoana care vrea să nu fim împreună, a reușit să îmi intre în minte, parcă m-a controlat. Nu te-am trădat cu el, FLAVIAN, dar am fost intimă cu alt bărbat.ÎNSĂ TOTUL DUPĂ CE NU MI-AI RĂSPUNS LA TELEFON ȘI CAND M-AM SIMȚIT ABANDONATĂ.