VICTIMA

cap 4

Toți oamenii din curte se adunase să vadă scandalul provocat de mine.
V se ridică și își șterge sângele care îi curgea șiroi din nas. Își dă ochii peste cap și mă privește cu ură timp de câteva secunde fără a clipi. Singurele mele gânduri erau doar că mă va lovi înapoi. Brusc și-a ridicat mâinile. Din reflexie mi-am acoperit fața, crezând că o să mă lovească, însă omul doar își băgase mâinile în păr și și-l dăduse pe spate.
- Stai calmă, nu dau in femei. Crezi că dacă m-am lăsat la pământ, cu adevărat tu m-ai doborât? Nu, prințesă mică. Am făcut-o doar din respect pentru a crede tu că ai putere. Singurul loc unde chiar m-ai lovit cu adevărat este nasul.
- De asta nu mai pot eu.
- O să poți, pentru că aici nu doar eu conduc. Dacă nu te-am bătut eu, nu înseamnă că nu o va face nimeni. Când va ajunge unchiul meu, precis acest lucru va ajunge la urechile lui. Roagă -te pentru binele tau, cât mai poți. Acum, toată lumea să se întoarcă la treburile lor! S-a terminat circul. Și cu voi 2, eu am treabă.
- Ce treabă?
- Trebuie să vă analizăm corpul și să vedem dacă sunteți potrivite pentru VIP sau sunteți niște simple piese de vânzare. Cum ne place noua să vă numim, "cârpe".
- Cârpă a fost și mă -ta.
V ridica brusc mâna la mine, gata să mă plesnească, dar din nou ca un laș și-o trage înapoi.
- La naiba femeie! Tu chiar mă provoci? Chiar vrei să te lovesc? Ce-i cu tine? Spune el cu un ton blând privindu-ma lung in ochi și cu ambele palme pe obrajii mei.
- Crezi că mă interesează pe mine că mă lovești? Asta este! Lovește -ma! Nu îmi pasă, nu am nimic de pierdut în viața asta.
- Anais, calmează-te! Îmi spune Felicia.
- Nu, Felicia! Nu mă mai pot calma! Sunt supărată, suntem distruse. Ai habar ce se întâmplă aici? Cred că nu ai. Eu știu ce se întâmplă, și pot să îți spun că vom rămâne aici mult timp, fiind jucăriile lor. Și știi ce jucării? Sexuale, Felicia.
- Păi evident că știi, doar ai mai fost o dată ținută ostatică.
- Felicia, nu fi nesimțită!
- Anais, cum să nu fiu nesimțită? Datorită ție suntem aici.
- Datorita mie?
- Da. Datorită ție! Amintește -ti cine a spus ca ar fi ok să rămânem seara la clubul ăla.
- Și e vina mea de psihopații ăștia?
- Da, că tatăl tău e un psihopat! Precis are legătură cu el.
- Ești o idioată, Felicia! Credeam că îmi ești prietena.
- Nu, nu mai sunt prietenă cu nimeni.
- Opriți-va fetelor! Nu vă mai certați! Nu este nimeni implicat în asta. Derek, ia-o pe Felicia și du-o la control. Eu o iau pe nebuna asta.
- Da, V.
- Urmează-ma Anais.
- Nu, nu te urmez.
- Ok.

DIN PERSPECTIVA LUI V

Anais nu voia sub nicio forma să mă asculte așa că am fost nevoit să o leg de mâini și picioare. Am luat-o in brațe și mă îndreptam spre camera unde trebuia să îi fac controlul. Pur și simplu nu tăcea și continua să mă înjure așa că am luat o bucată de scoici și într-un final i-am închis gura.
In sfârșit liniște! Tata se apropie de mine serios și mă bate pe umăr.
- Fiule, cred că ți-ai găsit și tu la randul tău adversarul.
- Ce vrei sa spui?
- Despre ființa asta pe care o ții în brațe.
- De ce ii permiți să îți facă asta? Ce e cu tine?
- Nu știu, o să vorbim altă dată,tată.
- Te-ai îndrăgostit așa repede?
- Tata...Nu o plac!
- Eu cred că da. Până la urmă, e frumoasa, doar uită-te la ea. Ce ochi, ce forme, ce privire frumoasa are față de tine.
- Privirea ei, dacă ar vorbi ar spune modul cel mai crunt de a mă ucide.
Tata începe să râdă și pleacă mai departe.
Gândul care mă macină in momentul de față este ceea ce a spus prietena ei, despre tatăl său. Oare tatăl său a ținut-o ostatică? A abuzat-o?
Am ajuns la camera de control. Am lăsat-o jos iar lacrimile ei nu încetau să plângă. I-am dezlipit cu grijă scociul și spre uimirea mea, ea nu a spus nimic. Am eliberat-o și era liniștită.
- Stai pe canapea, Anais.
S-a așezat fără să îmi spună nimic.
- De ce suntem doar noi doi?
- O să mai vina câțiva bărbați.
- De ce?
- E controlul. Adică o să te dezbraci și o să îți analizăm corpul. O să vedem dacă ai semne, cicatrici, o să îți luăm măsura corpului.
- Ce? Asta o să o facă bărbații?
- Da. Care e problema?
- Problema este că eu nu vreau să mă dezbrac in fața lor, in fața nimănui. Cu ce drept îmi văd ei corpul meu gol.
- Bine, atunci în lenjerie intimă, sutien.
- Nu.
- Atunci pantaloni foarte scurți și bustiera.
- Nici să nu te gândești. Dacă faceți asta, voi mă veți găsi mâine rece.
- Anais, nu ai cum sa scapi de asta.
- Un singur bărbat accept.
- Bine. Faci tot cum ți se spune dacă e doar un bărbat. Dacă nu, îmi forțezi mâna și nu o să îți mai dau dreptul să alegi cum vrei tu.
- Bine.
Scot telefonul și îl sun pe Derek sa anunțe băieții să nu mai vina.
Cine vine, totuși?
- Nu vine nimeni, Anais. O fac eu.
- Rahat...
- Nici să nu îndrăznești să zici ceva! Hai, dezbracă -te!
- Aici?
- Nu, Anais. Ieși afară la poarta și dezbracă-te. Normal că aici. Și apropo, dezbracă-te până la sutien și lenjerie. N-am nevoie să te văd goală.
La vederea corpului ei, un val de hormoni mi-a invadat corpul. Era atât de sexy această femeie... Abdomenul ei subțire, bine lucrat. Chiar era superbă. Îi analizam in secret fiecare părticică a corpului ei și parcă regretam că am cerut să se dezbrace doar atât. Voiam să o văd goală, simțeam că hormonii mai sunt dați peste cap și încercam tot posibilul ca ceea ce am in pantaloni să nu iasă în evidență. Am rugat-o să se întoarcă cu spatele. S-a întors iar eu imediat mi-am scos tricoul din pantaloni și mi-am ascuns erecția. M-am apropiat de corpul ei, îi simțeam pielea ei fină peste corpul meu. Îi simțeam și teama, tremuratul din corp. Deodată mi-a atins mâinile. Mâinile ei erau atât de reci, parcă nici nu aparțineau unui om cu viața.
- La ce te holbezi? Nu ai mai văzut om cu celulită?
- Hă? Despre ce vorbești?
- Privirea ta mă face să mă simt aiurea. Parcă mă privești cu dispreț. Nu-i vina mea că nu am un corp cum vi-l doriți voi.
- Nu am spus asta.
- Hai lasă. Fă-ți treaba mai repede că mi-e frig.
M-am aplecat spre ea foarte mult. Distanta dintre buzele noastre era doar de câțiva centimetri. Îi simțeam respirația calda peste buzele mele uscate care parcă așteptau să mi le umezească cu un sărut. Era atât de micuța, atât de fina și parcă se potrivea perfect pentru mine. In sinea mea știam că ea este diferită, știam că ea nu era pentru vânzări dar voiam să mai stau să o privesc. Am dat cu stampila pe act unde am scris că nu este de vânzare. Nu voiam să o dau dar nici nu i-am spus că nu o voi vinde. Nici nu ii voi spune prea curând.
- Ia loc, Anais. Poți să te și îmbraci.
Ce înălțime ai ?
- Undeva la 1.60 de cm.
- Ok. Și foști iubiți, foste relații? Relații sexuale? Pe fișa sunt scrise întrebările astea și trebuie să le completez
- Ce întrebări proaste.
- Da, dar totuși?
- Fie... O singură relație. Atât, doar un fost iubit. Și la restul completează cu zero.
- Adică?
- Adică ce? Ce nu înțelegi? Pur și simplu scrii ceea ce ți-am spus.
- Adică nu ai avut până acum o relație sexuală?
- Nu îți răspund la această întrebare.
- Da sau nu?
- Da, n-am avut până acum . E bine?
- Oh....
- Nu toți ratații au dreptul asupra corpului meu.
- Și ceea ce spunea Felicia?
- Ce spunea și proasta aia?
- Legat de știi tu... tatăl tău.
- Aaa...da... O poveste lungă. Tatăl meu era un maniac, știi, exact ca tine. Voia să fiu a lui dar nu găsea momentul potrivit așa că mă răpise.
- Cum?
- Eram pur și în pat și băusem un suc și m-am trezit într-o încăpere subterană. Era el, gol, masturbânduse.
Nu îmi făcuse nimic dar urma cealaltă zi. Băuse prea mult și nu mai avea putere să facă ceva așa că s-a pus să doarmă pe jos, acolo unde eu eram legată, dezbrăcată, bătută. A fost o zi grea însă noaptea am scăpat. I-am luat cheile de la mașina, cu multă greutate însă am reușit. Le-am folosit pe post de cuțit și am rupt funia și am scăpat. Am căutat ieșirea și după câteva încercări eșuate, am scăpat. Am fugit afară și am văzut unde mă aflam.
- Unde te aflai?
- In mijlocul câmpului. Am fugit acasă, la mama și i-am spus tot însă ea nu mă credea așa că ne-am dus acolo, la locul unde eram ținută cu gândul că acel zdrențăros o să fie acolo însă el plecase și a venit următoarea zi. Ii spusese mamei că el m-a luat cu forța din pat, unde era un bărbat cu mine și ne-o trăgeam și mama l-a crezut. Eu mi-am luat bagajele, am plecat iar după mine a venit și Felicia. Cam asta e tot. Nimic complicat, dar asta e ce s-a întâmplat.