Dupa zece ani
𝓩𝓱𝓪𝓵𝓮𝓮𝔂𝓪 𝓜𝓪𝓾𝓻𝓻𝓮𝓷
Este dimineata de Craciun,gemenii inca nu s-au trezit,iar eu si Chan profitam de acest mic moment impreuna. Pregatim micul dejun asa cum obisnuiam sa facem cu ani in urma,dansam pe o melodie de la radio,pana ce mirosul dulce al clatitelor se raspandeste in toata casa si cei mici se trezesc si vin fericiti langa brad:
-A venit Mosu!exclama ei la unison,incepand sa deschida pachetele cu numele lor trecute acolo si incep sa se bucure de jucariile si dulciurile primite.
De 7 ani viata noastra a capatat o alta dinamica,de cand acesti doi mici poznasi au venit pe lume. Ne tin mereu ocupati,insa nu ma pot plange de asta. Privesc la ei cum stau in jurul mesei,urmati de Chan,apoi asez clatitele si ciocolata calda pe masa,cu cantece de Craciun pe fundal. Chiar simteam ca am reusit,ca am transformat in realitate familia visurilor mele.
Pe la orele pranzului ajung si fratii mei,alaturi de sotiile lor si nepoteii nostri,iar ziua decurge frumos,cu jocuri si tot felul de activitati amuzante,implicandu-i si pe cei mici. A fost cu adevarat un Craciun de poveste,cum aveau sa fie toate de atunci incolo...
Sfârșit!
CITEȘTI
𝑼𝒏 𝒔𝒂𝒓𝒖𝒕 𝒕𝒆 𝒕𝒊𝒏𝒆 𝒊̂𝒏 𝒗𝒊𝒂𝒕𝒂
Roman d'amour𝑼𝒏 𝒔𝒂𝒓𝒖𝒕 𝒕𝒆 𝒑𝒐𝒂𝒕𝒆 𝒕𝒊𝒏𝒆-𝒏 𝒗𝒊𝒂𝒕𝒂 𝒔𝒂𝒖 𝒕𝒊-𝒐 𝒑𝒐𝒂𝒕𝒆 𝒍𝒖𝒂? 𝑪𝒂̂𝒏𝒅 𝒆𝒙𝒕𝒓𝒆𝒎𝒆𝒍𝒆 𝒔𝒆 𝒂𝒕𝒓𝒂𝒈,𝒏𝒖 𝒆𝒙𝒊𝒔𝒕𝒂 𝒄𝒂𝒍𝒆 𝒅𝒆 𝒔𝒄ă𝒑𝒂𝒓𝒆. 𝑬𝒍 𝒖𝒏 𝒕𝒊𝒑 𝒔𝒖𝒑𝒆𝒓𝒇𝒊𝒄𝒊𝒂𝒍 𝒄𝒂𝒓𝒆-𝒔𝒊 𝒂𝒔𝒄𝒖𝒏𝒅𝒆...
