sea boy

00.

lee minho de asemenea stiut și drept lee know de către pirați. unul dintre cei mai cunoscuți și temut vânător de sirene.

nu tritoni, erau prea puternici pentru vânători și nu erau la fel de pretiosi ca sirenele.

lacrimile sirenelor erau cele mai căutate și vândute produse în ziua de azi, dar greu de obținut.

nu pentru ca nu ai putea prinde una, dacă îi rezistai în fața farmecelor era cea mai ușoară prada, dar pentru ca nu plângeau. doar durerea adevărată poate face o sirena să plângă.

asa ca vânătorii făceau tot ce le e în putere să scoată niște picături, cea mai practicata tortură fiind smulgerea solz cu solz de pe coada creaturii. nu toate pierdeau lacrimi nesăbuite pentru acest tratament dar le aducea o plăcere divină monștrilor de pământ.

cine ar fi crezut că o creatură cu coada e mai umană decat un pământean.

han jisung era o sirena. un băiat sirena. genul nu definea creaturile apei iar diferenta dintre un triton și o sirena era clară. un corp mai plapand gata să devină o victimă a monștrilor.

totuși jisung era diferit, foarte diferit față de alte sirene. nu pentru cum arăta, dar pentru vocea sa.

sirenele erau frumoase parca croite de mâna afroditei însăși. aveau o voce mirifica, un dar de la poseidon, perfecta pentru a atrage orice bărbat sau femeie în plasa lor.

însă jisung...

avea un glas ce aducea durere celor ce îl auzeau. îi făcea să scuipe sânge pe gura, nas, urechi uneori și ochii.

pentru o sirena asa de fermecătoare era considerat "un mare păcat" de către restul creaturilor marine.

era văzut cu ochi răi, un blestemat. dădeau vina pe mama lui, o sirena superba care s-a îndrăgostit de un vânător nechibzuit și care și-a luat propia viața pentru iubirea neîmpărtășită.

ce se va întâmpla atunci când temutul minho nu va sângera la auzul "glasului stricat" , dimpotrivă, îl stârneste către niște ganduri nu chiar potrivite pentru o personalitate ca el.