sea boy

07.

cei doi se retrag rapid unul de lângă celălat când aud un ciocănit alarmat la usa.

"futu-i" rosti nervos minho. se ruga pentru persoana de după ușa, dacă nu era ceva cu adevarat important îl omora.

se uita prin vizor și rămâne tăcut pentru câteva secunde.

îl apuca pe jisung de mână și îl trage în dormitor. îl așează pe pat încet și îi pupa fruntea. "orice s-ar întâmpla rămâi aici, nu vreau sa te vada, ok?"

sirena dă din cap în semn că da și rămâne singur în camera. coboară din pat și asculta atent, încercând să da dea de vocea lui minho.

pamanteanul deschide și îl lasă pe barbat sa intre în casa. "ce te aduce prin pădure, chan? " vocea lui era joasa putin amenintatoare. nu voia să fie asa cu prietenul lui din copilărie dar chiar nu avea chef de asa ceva.

"minho la fel de primitor și cald ca de obicei. nici nu ma intrebi ce fac, direct la fapte?" chan răspunde amuzat. pe lângă jisung, el ar fi a doua persoana caruia nu îi e frica de vânător.

ii aruncă o privire înfuriată ce zice clar "nu mă provoca".

"calmează-te am venit să văd dacă ești bine, lumea vorbeste minho. sper ca esti conștient ca nu ai mai fost la vânat de aproape două luni" tonul bărbatului a devenit serios.

minho se aseaza si isi lasa capul în jos frustrat. "nu am realizat cât timp a trecut chan, pur și simplu nu am avut chef de asa ceva"

"lee s-a întâmplat ceva?” chan avea o voce grijulie ca un tata facandu-si griji de fiul său. îi pune mâna pe umăr și îl frământă puțin "felix și changbin vin la mine în vizită peste două zile, logic o să fie și jeongin, vrei sa vii, să te mai destinzi?"

"nu" răspunde clar și la obiect. "haide o sa fie distractiv, nu mai sta închis în casa asta" bărbatul mai în vârstă îi aruncă ochi de cățeluși.

minho face o pauză sa se gândească dar rămâne șocat când chan deschide din nou gura sa vorbească.

"adu și persoana care ți-a făcut curat în casa și ne asculta conversația din dormitor" chan zambeste cald către prietenul său.

vânătorul rămâne perplex nemai știind ce poate sa zică "de unde.."

"sa fim seriosi nu ai mai făcut ordine în casa asta din 2017 și nici nu ai fi avut de gând curând, în plus nu inchizi niciodată ușile." chan era relaxat, dandu-se pe spate pe scaun uitându-se atent către ușa de la dormitor.

fără sa mai zică ceva se ridică și se îndreaptă spre ușa. "minho" se uita atent în ochii lui, cu dragoste către prietenul său, "oricine ar fi stii bine ca nu te-aș judeca în viața mea, nu?"

vânătorul dă din cap către el și rămâne uitandu-se în gol atunci când pleacă.

"jisung vino aici" sirena se grăbește, tonalitatea bărbatului dând de gol frica lui.

jisung se pune lângă pământean pe scaun și îi ia mâna în a lui. "nu stiu cine a fost dar părea de încredere min, iti vorbea ca un tată".

deși sirena avea o mare frica de vânători, de când cu minho a început să prindă curaj.

"vrei sa mergi?" vorbea încet, frustrat pe situație.

băiatul zambeste fericit și îl trage pe minho în brațe. "vreau sa socializezi, sa iesim cu prietenii tai min"

vânătorul sta o clipă suprins dar îsi strecoară mâinile și îl strânge și el în brațe, la fel de iubitor.

bărbatul îi dă drumul și îl pune drept pe scaun. zambeste viclean și îl apuca de fața lăsând pupici dulci peste tot, sirena chicotind sub el.

"min gâdilă, s-stop" jisung se încurca în cuvinte încercând să-și păstreze vocea fermă.

"asta și vreau frumosule"