sea boy

10.

"scuze, dar unde e baia?" jisung întrerupe conversația dintre chan și minho despre lipsa de vanat.

"vino cu mine" minho dă să se ridice pentru al conduce dar este oprit brusc de o mână pe spatele lui. "te duc eu, voi continuați" changbin le zambeste incocent celor doi.

pamanteanul îl știa pe changbin de câțiva ani buni și îi era un prieten adevărat dar nu se putea abtine din a fi gelos pe tensiunea dintre cei doi. e și împreună cu felix ce naiba.

când cei doi ajung în fața băii, jisung îi multumeste inconfortabil de prezența lui singur, doar era un triton, mai puternic decât o sirena ca el.

"minho knows about you?" vocea lui changbin se auzi dintr-o dată în liniștea incomodă creată, vorbind in limba lor. "ce să stie, changbin?" jisung încerca să facă pe prostul si sa continue ca un om, în romana, nu voia să intre din discuții cu el.

"nu mă lua peste picior sirenă" changbin râde încercând să-l destinda pe cel mai mic. era clar că îl vedea ca pe o amenințare dar tritonul voia să afle chestii despre el, până la urmă, erau la fel.

"dar felix știe?" veni rândul lui să pună întrebarea. "yes, after all, he is my lover".

jisung se uită strâmb la el și strânge din nas întorcând capul către ușa băii. "he knows, after all, he can be my lover too" sirena îi răspunde fără să se uite la el, rușinat de propria idee ca ar putea fi împreună.

"jisung nu vreau sa fiu o amenintare pentru tine, suntem la fel într-o lume plină de oameni, hai să ne ajutam ok?" tritonul îl apuca încet de umar, luând un ton serios către băiat. vorbele lui erau sincere.

în timp ce cele două creaturi se cunosteaua mai bine, minho și felix au rămas imbufanti pe canapea, amândoi gandindu-se de ce nu se mai întorc.

blondul îi ia hanoracul lui changbin și îl strânge la piept, inspirând adânc mirosul.

minho se uita suspect la el "iti place mirosul lui changbin?"

"normal ca da, e iubitul meu, are un miros puternic de iasomie" pamanteanul își aduce aminte de piersica lui. minho îi ia hanoracul și îl miroase și el.

"felix.. hanoracul nu miroase a nimic?" blondul face ochii mari și trage haina înapoi. "nu are cum! eu îl simt."

bărbatul se lasa pe canapea, venindu-i o idee ciudată pentru situația respectivă. "când l-ai luat în brațe pe jisung, ți s-a părul ca are un miros specific, cum ar fi piersici?" întreba minho așteptând atent răspunsul.

"nu, nu mirosea a nimic" naivul blond nici nu a stat să se gândească la ce se referă vânătorul.

minho se ridică brusc și îl trage de mână și pe felix. "haide la baie după ei" fără să comenteze, pistruiatul îl urmează.

ajunși acolo îi vad pe cei doi râzând, bucurandu-se de compania fiecăruia. cei doi vorbeau în engleză.

"nu mai aveti de gând să vă întoarceți?" tonul lui minho era jos și rastit, văzându-și sirena singur cu el îl enerva groaznic.

"chiar acum aveam de gând min" jisung se apropie și îl ia în brațe, încercând să îi liniștească ieșirea de față cu ceilalți. băiatul reușește deoarece pamanteanul se face moale la mirosul lui.

"binnie mi-a fost dor de tine" felix îi sare la piept, bucuros să-l vadă din nou.

"changbin nu ți se pare că miroase puternic aici, parca a iasomie?" minho se juca cu cei doi, încercând să scoată la iveală ideea lui nebună.

sirena se blocase în brațele lui iar tritonul încerca să rămână calm, păstrând o fațadă de neștiutor.

"nu chiar, poate a piersici, cred ca jeongin a pus un odorizant pe aici" changbin îi răspunde pe un ton ferm, zâmbind viclean.

știa.

"ah după atâția ani de când vin în casa asta, oare cum nu mi-am dat seama"