11.

78 6 1
                                    

"changbin e un triton" spune minho mai mult pentru el însuși, încercând să inghite noua informație.

cei doi au plecat acasă după întâmplarea de la baie. saracul jisung nici nu a apucat să folosească toaleta.

pamanteanul se comporta diferit, era complet uimit de changbin, nu ca ar fi un triton doar faptul că nu a realizat în toți acești ani.

"pe zei iti dai seama ce groaznic se simțea când știa că vânez, trebuia să-mi zică." răsuflă lasandu-se pe pat, extenuat. "nu putea să-mi zică, cum să-mi zică, îi era frica de mine" minho tot paravlagea gandindu-se la toate scenariile posibile.

"min oprește-te, dacă îi era frica de tine nu mai erați prieteni, și nici nu i-ar fi teama, e triton nu sirena" jisung se pune în pat și se agata de el ca o pisică. "am vorbit cu el, felix știe" face o pauză ca să își bage capul mai adânc în pieptul lui "știe și ca tu știi"

"practic felix știe de el dar și el știe de mine dar știe și ca tu stii de mine și acum știe ca stii și de el" sirena îi zambeste dând cel mai amețitor rezumat din seara aia.

"m-ai lămurit"

"mă bucur min!" jisung era fericit, nerealizând ironia din tonul pamanteanului.

vânătorul s-a ridicat din pat, facandu-și sirena sa miorlaie la pierderea căldurii corpului lui. "hai sus, vreau sa te duc undeva"

creatura își deschise doar ochii, nemiscandu-se, așteptând o continuare.

"vreau sa înotăm împreună hannie"

jisung rămâne cu gura cascata când vede peisajul. inițial credea că o să meargă pe plaja dar ideea lui s-a schimbat când au început sa o ia prin pădure.

l-a dus la o cascada.

pierdut în frumusețea locului nu observa pamaneatnul pe jumate dezbrăcat de lângă el, pregătit sa intre în apă.

nu numai fața dar acum sirena poate zice sigur și despre corpul lui ca e sculptat de zeii grecești. un barbat minunat ce a pus piciorul pe pământ. i wish i could ride him.

"vii în apă sau rămâi la holbat hannie?" vocea ragusita a lui minho îl facea să se topească.

sirena rusinoasa se dezbraca și se lasa ușor la malul apei, punandu-si mai intai picioarele, testând împrejurimile.

cu cât a intrat mai adânc în izvor, picioarele au dispărut, facandu-si apariția coada lui superba. ce dor îi era să înoate, să simtă apa cum îi îmbrățișează corpul.

minho era pe o piatră lângă cascada uitandu-se atent la fiecare mișcare a băiatului. sirena se inrosi la privirea pătrunzătoare a bărbatului. oricât se mișca el pur și simplu nu indraznea să-și ia ochii de pe băiat, parca îi era frica ca o să dispară.

vânătorul intra înapoi în apă brusc înotând spre jisung. îl ia în brațe și îi pupa fruntea cu dragoste, sirena cu fata ca o roșie din cauza atenției primite.

"esti superb hannie, te ador" sinceritatea din cuvintele lui îl faceau să se inmoaie. "opreste-te" jisung își întinde mâinile către față lui ștergand lacrimile. bărbatul începuse să plângă din cauza lui.

după o vreme de înotat împreună și bătăi cu apă, cei doi au rămas obosiți pe mal.

minho l-a tras în poala lui, privindu-l cu admirate. zici ca era într-o transă când venea vorba de jisung.

sirena, cu corpul moale, își lăsă capul în scobitura gâtului bărbatului. jisung simti cum se încălzește mai tare, arcuindu-si spatele cu respirația greoaie. minho îi mangaia și alinta pielea iar cu gura lasa săruturi delicate pe clavicula.

"you want me to stop angel?" vocea îi devenise joasă, pupila i se dilatase iar erecția lui se făcea vizibilă prin pantaloni.
toate astea erau un semn al dorințe și al înfrânării lui.

"don't stop, please sir" se milogea la pamantean ca un copil mic.

"sir?" jisung își ascunde capul de rușine, nu voia să folosească un astfel de apelativ dar i-a scăpat. minho îl apuca tandru de față și îl ridică către el.

"imi place"

sea boy Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum