sea boy

08.

o zi a trecut de când întâlnirea cu chan iar maine urmau să meargă la el acasă.

jisung era suparat pe cel mare deoarece avea o obsesie să-i poartă hainele, îl punea să poarte tricoul lui și niște pantaloni mai mici de când era minho adolescent.

nu ca nu i-ar place, sirena iubea să se îmbrace cu hainele lui dar nu voia să fie îmbrăcat asa la chan acasă.

dacă o să creadă că suntem împreună?

suntem împreună?

pe jisung îl mânca anxietatea pe dinauntru la gândul ca acel sărut nu a însemnat nimic, dar în acelaș timp reacția lui minho nu ar fi zis asa ceva.

creatura era complet derutata, dar decisă să comunice cu pământeanul.

minho era întins pe pat, obosit. a fost în sat iar lumea îl intreba de vanat și mulți îl amenintau ca a devenit moale. îl enerva doar gândul de a face rău unei sirene acum, dar mai rău îl enerva oamenii bagaciosi.

sirena s-a așezat lângă el în pat luându-l în brațe de la spate. vânătorul se întoarce și îl strânge la pieptul lui, simțind mirosul puternic de piersici. băiatul auzea clar bătăile inimii lui.

"min, putem vorbi?" jisung rămâne cu capul ascuns în pieptul bărbatului, frica instalandu-se.

"suntem impreuna?" vorbele băiatului au ieșit ca un fulger, rapid și tematoare. minho facu ochii mari și îi ridică capul ca să se poată uita la el. "țin mult la tine dar mi se pare imatur să punem o eticheta asa de repede hannie, hai să asteptam, lasa ma măcar să demonstrez ca pot fi un iubit bun."

jisung îl strânge tare în brațe fericit de răspuns. numai gândul ca avea sanse cu bărbatul îl făcea să plutească.

sirena se tot foia de fericire în pat deranjându-l din încercarea de a dormi a lui minho. pamanteanul se ridică în fund obosit de neliniștea băiatului. facuse o pauză gandindu-se ce poate sa-l calmeze și zambeste când îi vine o idee.

minho îl prinde de mâini și se pune peste el în pat, imobilizandu-l. jisung simțea fiori de plăcere la atingerea bruscă.

vânătorul îi analizează trăsăturile angelice și rămâne blocat pe buzele sale. incet se apleacă și își lipește buzele de ale lui.

sărutul lui era mistuitor pentru băiat.

se retrase mutând atingerile fine cu buzele pe gâtul lui. gura lui fierbinte era lipită de piele.

din nou jisung simti erecția lui tare și încordată între picioare. fără să constientizeze, pierdut în mirosul său care devenea tot mai puternic, minho incepu să se frece ușor de sirenă.

jisung își dădu capul pe spate miorlaind ca o pisică în timp ce pamanteanul gemea, atigandu-i umărul cu dinții.

minho își mută brațele sub coapsele lui, ridicandu-le și tragandu-l aproape de căldură corpului lui, pozitionandu-se mai bine.

bărbatul se opri brusc și își lipi fruntea de a sirenei, trăgând adânc aer în piept, gandindu-se la ce tocmai a făcut.

"mirosul tau ma intoxica hannie" jisung deveni roșu în obraji simtindu-se oarecum mândru ca avea un astfel de efect asupra lui.

vânătorul deschise încet ochii și privi adânc înspre el. între ei se schimbă ceva, ceva puternic încărcat de tensiune și dorința.

"pot să te ating mai mult?" bărbatul întreba fără suflu "da minho" jisung și-a învățat lecția de a folosi cuvinte.

bărbatul își lasa mâinile încet să coboare, atingând tandru fiecare parte a corpului. sirena nu mai izbuti să răsufle în timp ce el ajunsese cu capul între picioarele lui, lasandu-l gol în față lui, sarutand partea interioară a coapsei.

sirena de rușine își strânse picioarele.

"m-am gândit la tine in fiecare noapte de când cu primul sărut" spuse el, desfăcându-i cu putere picioarele. "m-ai lăsat disperat, tanjind de dorința numai după tine" rosti minho printre dinți.

coborî şi-i sărută partea inferioară a coapsei, plimbându-și limba, tachinandu-l, până când ajunse la miezul lui. jisung intinse mainile după el, prinzându-și degetele în părul lui negru.

băiatul îl simți acolo, la început, încercându-l cu limba, apoi intrând mai în profunzime, făcându-l să-și arcuiască spatele şi să se desprindă de pat, strigând în gura mare. își acoperi gura ca să înăbuşe gemetele, dar minho i-o înlătură, ținându-i încheieturile deasupra capului.

"let me hear you angel"

jisung se zvârcoli, în timp ce el îşi vedea de treaba, sirena lipindu-şi şoldurile de el ca să-l simtă mai adânc, iar el ii oferi ce avea nevoie, dându-i drumul ca să-şi bage degetele în miezul lui umed, în acelaș timp uitându-se cu drag la reacțiile sirenei.

nu-şi mai putea stăpâni gemetele ce-i ieşeau din gura, îl adusese pe culmile extazului, iar creatura se opuse, vrând sa prelungească momentul cât mai mult posibil, dar bărbatul il tinea în ritmul mişcărilor lui, până când cedă cu totul.

jisung ramasese intins și umed pe pat uitându-se extenuat la tavan, parcă vedea stele plutind.

minho îl apuca de talie și îl ridică încet la el în poala. "scuze daca am întrecut măsură" bărbatul simțea nevoia sa fie sigur că totul e bine și că nu l-a rănit. "nu nu a fost perfect min, multumesc, dar tu?" sirena se simti vinovat să-l lase asa când pamanteanul l-a ajutat.

"nu te gândi la mine, sunt aici să-ți fac tie plăcerile, mai târziu eu, ok?" lui jisung nu îi convenea dar era prea obosit că sa mai comenteze. a bombanit un mic ok iar vânătorul a zambit la frumusețea lui.

cei doi au adormit liniștiți, uitând complet de ce îi așteaptă maine.