Vampire and princess at 18 years old

Capitolul 26

O pulbere argintie se revarsa din inaltul boltei acoperita de matasea nocturna, apropiindu-se de malul lacului in pasi de dans. Cu genunchii sub mine si degetele afundate in aurul rece admir visatoare cum particulele de cristal contureaza silueta unei femei svelte, imbracata intr-o rochie valuroasa de culoarea cerului, a carei trena cade in falduri dinspre Selena perlata.

Parul lung pana la gleznele dezgolite ii este de un alb pur, insa ea este tanara, pielea fiindu-i perfect intinsa pe pometii inalti. O privesc in ochi si remarc cu stupoare ca sunt negrii in intregime.

- Lissa, copila mea, cum te simti? ma intreaba cu o voce mangaietoare, precum sunetele scoase prin frecarea arcusului de corzile sensibile ale unei viori.

Zeita se asaza langa mine cu o usurinta remarcabila. Imi ia mana intr-a sa si tremur usor cand ii simt raceala, apoi priveste lacul, astepand un raspuns din partea mea.

- Ma simt bine, afirm, amintindu-mi cele intamplate inainte sa ma trezesc aici, pe nisipul umed.

- Credeai ca vei avea o viziune obisnuita, Oracole? zice usor amuzata.

Incuviintez slab din cap.

- Ai avut deja una importanta. M-am gandit ca aceasta sa fie un bonus, desi s-ar putea sa nu imi fi prea recunoscatoare cand se va termina, desi am facut alegerea buna.

Confuza, o indemn sa continue, desi nu sunt prea sigura la ce s-a referit.

- Te-am chemat aici sa te avertizez, Elisabeth. Pericole se afla la tot pasul. Nu doar in viitor, asa cum ti-a zis viziunea. Pasarile mele nu au inteles pe deplin ce le-am grait. Vreau sa nu iti pierzi intelepciunea si speranta. Ai incredere in mine. Vei fi pusa la incercare de nenumarate ori, iar drumul este primejdios. Eric a ajuns in viata ta cu un motiv, Elissa. El iti vrea binele si te iubeste orice s-ar intampla. La fel si prietenii tai, dar consortul tau este principalul tau stalp de sustinere. Intelegi, scumpa mea Elissa?

- Da. De ce imi zici Elissa?

- Bunica ta isi doreste sa fii strigata asa. De fapt, m-a rugat sa iti spun ca ea a insistat sa ti se puna numele acesta, desi mama ta a ras, glumind ca este doar narcisista. Nu uita, Elissa, nu esti cine crezi si tine minte: Totul este ceea ce pare si nimic nu este ceea ce pare.

Zeita se ridica fulgerator, ma saruta pe cap si e face disparuta sub aceeasi forma in care a ajuns aici, disparand in negura noptii.

Un junghi mi se pune in inima, eu strangand ochii pregatita sa ies din neobisnuita viziune.

Un geamat lung de durere imi paraseste buzele, insa este inabusit imediat de buzele catifelate ale lui Eric.

- Welma, da-mi prosopul umed, te rog, ii ordona vampiritei din Consiliu, iar aceasta se conformeaza fara niciun cuvant, ceea ce ma socheaza. Simt bucata rece de bumbac pe ploape si oftez multumita, apoi iau o gura mare de aer.

- Raza mea de luna, esti bine?

- Mhm. Ma doare capul si ma ustura ochii. Atat, balmajesc in speranta de a-l linisti, desi pot spune ca am avut momente si mai bune decat acesta. Durerea de cap este la apogeu, dar cumva reusesc sa ma ridic in capul oaselor de pe covorul persan pe care nu stiu cum am ajuns.

Clipesc de cateva ori pentru a scapa de senzatia de ardere a pleoapelor si deschid ochii, dandu-mi jos prosopul. Zambesc cand il zaresc in fata mea, la mai putin de zece centimetri, pe Eric. Ii mangai cu grija fata, ca si cum s-ar putea sparge, apoi imi afund capul in scobitura gatului sau, inhalandu-i mirosul imbatator de cafea si scortisoara.

Durerea de cap persista si realizez ca zeita a putut intra in viziune cu ajutorul pasarilor viitorului. Asadar, consortul meu trebuie sa ma muste.

Citindu-mi gandurile, Eric ii ordona din nou Welmei sa paraseasca incaperea, insa nu realizeaza ca mai este cineva aici, inafara de vampirita.