Vampire and princess at 18 years old

Capitolul 5-Destăinuiri regale și surprize șocante

Eric mă strânge și mai tare cu brațele lui puternice și își pune bărbia pe capul meu.

-Îmi pare rău, îi spun iar suspinând.

-Mie îmi pare rău că am reacționat așa. Gata, nu mai plânge. Nu voi păți nimic, bine?

Încuviințez scurt.

-Mă ierți?

-Dacă ai fi făcut ceva greșit te-aș fi iertat, dar nu ai greșit cu nimic. Ai fost sinceră, iar eu am greșit. Deci, întrebarea e dacă tu mă ierți pe mine.

Îmi ridic capul de pe pieptul lui și îl privesc în ochi. Se uită la mine, studiându-mă, apoi îmi mângâie obrazul cu teamă la început. Închid ochii și îi șoptesc:

-Te iert.

Eric mă îmbrățișează din nou pentru câteva secunde, apoi se dă un pas înapoi să mă privească.

-Îmi place cum îți stă cu trandafirul ăsta. Apropo, arăți minunat.

-Mulțumesc, zic îmbujorată. Hm...spun zâmbind. Am uitat să îți menționez că trandafirii roșii sunt florile mele preferate?

-Da, ai uitat, dar se pare că nu a fost nevoie să îmi spui.

-Mă bucur că nu a fost nevoie. Eric, trebuie să fac crema aceea. Mulțumesc că m-ai adus, îi spun zâmbind.

-Ne vedem mâine dimineață, Lizzie, îmi spune și se depărtează de mine luând-o înapoi pe culoar.

Intru în cameră, îmi dau jacheta jos și mă las pe spate în pat oftând. Ce mă fac? Dacă...nu. Nu. NU AM VOIE! Nu o să mă îndrăgostesc de Eric. Cel puțin o să încerc, dar nu o să îl îndepărtez. Nu pot. Mă doare inima doar când mă gândesc la această posibilitate. Adică, nu aş putea să îl ignor sau să mă îndepărtez de el. Nu mi-a făcut nimic, e vina mea că sunt atrasă de el. Dragostea e aiurea rău.

Mă ridic leneșă din pat, îmi iau coșul și mut măsuța de ceai lângă șemineu. Fac focul, îmi pun un halat roșu din mătase pe mine, îmi iau săculețul din dulap, făcându-mă comodă în fotoliul alb.

Îmi aranjez toate borcanele pe masă și le desfac capacele celor goale. Încep să rup petalele trandafirilor albi și le pun într-un borcan, apoi fac același lucru cu trandafirii roșii. Separ florile de iasomie de frunzulițele și tulpinile lor și le pun într-un alt borcănel, apoi mărunțesc cu mâna lavanda care s-a dezghețat și o îndes în alt borcan. Fac același lucru cu ghimbirul și busuiocul și când am terminat să le aranjez îmi pun bolul de sticlă pe masă și iau cinci trandafiri roșii și cinci albi. Îmi iau un mic cuțit din sacul meu și încep să mărunțesc petalele până devin atât de mici încât seamănă cu un praf. Iau câteva fire de lavandă și fac același lucru.

Cioc! Cioc!

-Intră, spun amestecând lavanda cu tradafirii în bol.

-Melissa, scuze că te deranjez. Putem să vorbim?

Îmi ridic privirea ca să observ un Andrew agitat. Pe el nu l-am chemat la mine, sunt sigură de asta. Ce naiba vrea să vorbim? A, probabil are legătură cu cititul gândurilor. Normal că da, toanto, sigur vrea ceva de la tine!

-Sigur, îi spun cu un zâmbet fals. Ia un scaun de acolo și așază-te unde vrei.

-Bine.

Andrew își ia un scaun și se așază de partea cealaltă a mesei.

-Ce faci acolo? întreabă curios în timp ce eu pun o lingurița de ghimbir și două de busuioc.

-O cremă...zic amestecând cu lingura de lemn praful obținut.