Vampire and princess at 18 years old

Capitolul 33 - Puteam accepta si o brosa

N/A Hei, castorilor! Imi pare rau ca nu am mai postat la nimic, dar trec printr-o perioada mai dificila cu ai mei si mda...Atat. Oricum, un mic anunt. M-am hotarat ca acum sa ma axez DOAR pe V&P pana o termin. Mai am in jur de noua capitole si incerc sa postez zilnic. Dupa asta, cartea intra in editare majora. Normal ca dupa ce termin editarea va exista un volum doi, intrucat e o trilogie! Yay, aplauze. Oricum, intre timp ma voi ocupa de AMG pe care nu o voi lungi prea mult si pe PHC in sfarsit. La finalul cartii V&P va fac un Epilog si un Sequel ca sa va captez atentia si daca doriti – mi-a venit spontan idea – voi pune din cand in cand niste povestioare micute, intamplari de doua pagini, cu personajele secundare. Ca sa va amuzati. Deci, ce spuneti? Va astept parerile despre capitolul acesta! Inca o chestie. Mi-am facut un blog: elisabeth-whitewolf.blogspot.com . Se numeste Zborul unei visatoare si acolo puteti afla mai multe despre mine. NU uitati daca doriti sa lasati comentarii sa imi folositi pseudonimul , nu numele real, Isabelle. Multumesc aniticipat.

XOXO Iss

- Nu cred ca e potrivita pentru mine, le spun fetelor cu glas scazut, fiind tematoare pentru furtuna ce ar putea veni datorita unei simple replici.

Ma privesc din nou in oglinda si oftez. Nu pot purta rochia asta. Este mult prea mult, iar eu nu sunt atat de importanta. Nu?

- Vezi sa nu! exclama Bella, tinandu-si mainile incrucisate la piept. Arati uimitor, exact cum ar trebui. Uite, poate nu ar trebui sa iti zic eu asta, dar gandeste logic un pic! Porti in pantec mostenitorul la tron, iar tu practice acum esti printesa, viitoare regina! Nu conteaza ca teoretic nu, fiindca practic... M-am pierdut chiar si eu din cauza discutiei incalcite. Uite pe scurt, ca sa pricepi si tu. Te-ai culcat cu printul mostenitor si i-ai facut un copil – bine, insa nu e nascut ,dar e facut – asa ca tu devii printesa in mod normal, te casatoresti cu el si peste putin timp esti incoronata regina. Simplu.

Un tipat plin de frustrare imi paraseste buzele, apoi incep sa suspin involuntar, mainile ajungandu-mi pe fata, ca o copertina ce ascunde lacrimile sarate ce si-au facut loc pe scena.

- Nu sunt practic nimic! El se casatoreste cu Ysabeau, nu cu mine si nimeni nu stie ca eu sunt insarcinata cu el. Nici macar insarcinata! Sunt doar o tampita care are un copil la doar... relativ foarte tanara pentru un copil si care poate fi considerate usor o... o prostituata care a intretinut relatii intime cu printul mostenitor! Buna de aruncat in strada cu alte cuvinte, soptesc cu ultimul gram de putere pe care il am.

- Scuze de intrerupere, Lissa, dar nu mai plange. M-am chinuit sa fac machiajul ala si nu am de gand ca o castorita nerecunoscatoare ca tine sa bazaie si sa imi strice capodopera ce poate fi expusa la Luvru!

Desi Bella palavrageste ca o moara stricata de machiajul pe care mi l-a facut, eu imi intorc atentia spre printul ce intra fara sa bata la usa in dormitorul meu.

- Eu cred ca tu vezi lucrurile altfel decat cum sunt si ca iti faci rau singura, ne intrerupe Andrew, inchizand usa alba a dormitorului in urma sa. Vino aici, imi spune simplu, aratand cu mana spre cele doua fotolii micute din fata semineului.

Cu un nod imens in gat si lacrimi in ochi, fac ceea ce imi spune. Ei nu inteleg cum ma simt. Totul este atat de incurcat si confuz. Imi este teama de ceea ce urmeaza sa se intample. Mult prea teama. Imi aduc mereu aminte de viziunile mele, facandu-mi-se pielea de gaina de fiecare data. Este prea mult. Urmeaza un razboi imens, de asta sunt mai sigura ca niciodata. Partea proasta este ca stiu cumva ca atat eu cat si regale Vladimir Tepes suntem implicati in el. Si nu suntem de aceeasi parte.

Asa moralul meu se duce mereu in jos, neavand intentia de a se ridica de la pamant. Apoi e vorba de Eric, care de fapt este cel mai important. Mi-a dat cel mai mare titlu pe care il puteam obtine, am aflat ca daca cineva se pune importiva mea poate muri pe loc din cauza faptului ca sunt aparata de toti cavalerii Ordinului si mi-a daruit turnul Nordic, desi se presupune ca ar trebui sa nu ne mai vorbim niciodata si eventual nici sa ne privim. Ce ar trebui sa inteleg din tot ceea ce mi se intampla? Oh, si mai este si competitia asta stupida unde sunt vazuta ca ditamai inteleapta. Oamenii astia habar nu au ce este intelepciunea cu adevarat, ei traiesc intr-o minciuna. Eu nu sunt deloc inteleapta. Nu am fost niciodata si nu stiu cand voi reusi sa fiu cu atata aglomeratie ce vuieste la nesfarsit in jurul meu, inconjurandu-ma ca pe o prada, pregatita sa ma sugrume, sa ma lase fara pic de aer.