Vampire and princess at 18 years old

Capitolul 7- Doi pepeni și o plăcintă

După câteva secunde în care m-am holbat la David ca la o fantomă am început din nou să râd isteric, căzând peste Eric care se uita nedumerit ba la mine, ba la fratele lui.

-Nu p-pot s-să haha cred! Tu chiar ai folosit chestia cu hahaha pe-pepenele! Parcă ai zis că te gândești tu la altceva, spun printre râsete.

-Ei bine, eu nu am imaginație când vine vorba despre cum să îți zic că vreau să mă culc cu o tipă. Eu am imaginație când vine vorba despre ce o să îi fac pepenului ăluia, exclamă și eu încep iar să râd.

-Eric, ai îmbătat-o? întreabă serios și eu râd și mai tare.

-Ce!? Nu, normal că nu, spune prințul în timp ce mă ridică de pe toate agendele din pat.

-Okay, spun încercând să mă potolesc.

Expir și continui.

-Poți să o aduci?

-Aici?

-Nu, în baie. Normal că aici. Nu se întâmplă nimic dacă vine aici.

-Mbine...Bella, poți intra.

Ușa se crapă puțin și pe ea își face apariția timidă o fată minionă foarte frumoasă. Are părul buclat, până peste umeri, roșcat și ochii verzi mari. Poartă niște blugi verzi și un tricou negru.

-Alteță, domniță, spune roșie în obraji.

-David, alege altă fată, spun serioasă.

-De ce? E spion?

-Nu idiotule! Uite ce frumoasă și inocentă e! Cum să ai gânduri așa perverse cu ea. În plus, scumpo vrei să te uiți în ochii mei?

Roșcata se uită în ochii mei, iar eu îmi confirm ideea.

-E și virgină, prostule! Cum să îi faci așa ceva? Dacă o să întâlnească un băiat care să o vreau cu adevărat pentru totdeauna și ea nu o să mai fie inocentă din vina ta și băiatul nu o să o mai vrea pentru că a fost dama de companie a unui prinț? Bella, câți ani ai?

-Douăzeci și doi, domniță, spune ea cu sfială.

-Sunt Lissa, nu trebuie să mi te adresezi cu domniță. Adică, la cum i-am vorbit lui Mary nu mai domniță nu sunt, chicotesc eu. Vezi, David? Are doar douăzeci și doi de ani! Nu poți să îi faci asta doar pentru că așa ai tu chef. Alege alta.

-Dar, Lissa! Uită-te la ea! Și parcă era vorba că doar mi-o verifici dacă nu are planuri de a mă ucide, nu îmi și zici cu cine să mi-o...

-Să nu cumva să spui! exclam ațintindu-l cu degetul.

Mă întorc spre Bella și mă uit cu atenție la ea. Mă concentrez și închid ochii, dar nu mă pot focusa pe un singur har, celălate sărindu-mi în ajutor, dar încercându-mă simultan și totuşi...

-Nu ești normală... Ai ceva.

-Ce v-vreți să ziceți?

-Ai ceva, dar nu pot să văd ce.

-Melissa ți-am adus surpriza, spune Mara intrând.

-M! De tine am nevoie. E ceva ciudat cu roșcata. Uită-te și tu, te rog.

-Sigur. Imediat, Lissa.

-Ea să facă ce? întreabă David confuz.

-Ești prea curios. Nu crezi? Mara poate să facă chestii. Hai, M!

Mara se uită ceva timp la Bella, pe față apărându-i expresii de la uimire la neînțelegere, fericire și în final o oarecare lămurire.

-Nu am crezut că există așa ceva. Este foarte interesant. Are un har, asta e sigur, dar nu știu cum, știu și ce har are.